Video Clujenii nu s-au arătat convinși de Planul de Acțiune destinat gestionării zgomotului și efectelor acestuia în municipiu

Primăria Cluj-Napoca a organizat joi, 22 octombrie 2026, o dezbatere publică privind Planul de Acțiune destinat gestionării zgomotului și efectelor acestuia în municipiu.

Deși consultanții au precizat că documentul vizează identificarea surselor constante de poluare fonică și evaluarea impactului restricțiilor de trafic, participanții au contestat dur utilizarea datelor din 2021, un an pandemic cu trafic atipic de scăzut. De asemenea, aceștia au reproșat că măsurile propuse sunt doar o reciclare a vechilor planuri de mobilitate urbană.

O altă temă fierbinte a fost zgomotul generat de festivaluri și de evenimentele din centru. Argumentul consultantului, conform căruia festivalurile sunt surse ocazionale și nu se includ în hărțile strategice, nu i-a convins pe cetățenii afectați an de an, aceștia cerând regulamente locale separate.

Amintim că, înainte de dezbatere, consilierul local USR Alexandra Oană a centralizat și trimis peste 30 de propuneri concrete venite direct de la clujeni pentru reducerea zgomotului generat de trafic și de aeroport. La evenimentul municipalității de joi, explicațiile viceprimarului Dan Tarcea privind zgomotul de la aeroport—pus pe seama condițiilor meteo și de siguranță—au fost primite cu scepticism.

De asemenea, în cadrul dezbaterii, Dan Tarcea a subliniat că planul respectă metodologia națională și că marile proiecte de infrastructură (n.red. metroul, centura, trenul metropolitan) vor rezolva problema pe termen lung. Ca soluție pe termen scurt, viceprimarul a anunțat că Primăria va achiziționa un sonometru pe care îl va pune la dispoziția Poliției Municipiului pentru controale.

În municipiu, peste 150.000 de locuitori sunt expuși la niveluri de zgomot din traficul rutier care depășesc pragul de confort fonic. Principala sursă de zgomot identificată este traficul rutier. Cea mai critică zonă din punct de vedere al poluării fonice depășește pragul de 80 de decibeli (dB) și este Calea Moților – sectorul cuprins între străzile George Coșbuc și Mihai Eminescu. MAI MULTE AICI!

Urmează pragul de peste 75 dB: 
   

   Calea Moților (între Strada Mihai Eminescu și Strada Memorandumului)
 Calea Moților (între Strada George Coșbuc și Strada Oțetului)
 Strada Republicii (între Strada Avram Iancu și Strada Napoca)
 Strada Gheorghe Șincai
 Strada Petru Maior
 Strada Napoca
 Strada Avram Iancu
 Calea Mănăștur (între Strada Tarnița și Strada Mărginașă)
 Strada Berăriei
 Strada București (între Strada Henri Barbusse și Strada Anton Pann)
 Bulevardul Nicolae Titulescu (între Strada Valeriu Braniște și Piața Timotei Cipariu)
 Strada Constantin Brâncuși (între Strada Constantin Brâncoveanu și Bulevardul Nicolae Titulescu)
 Strada Fagului (între Strada Becaș și Strada Trifoiului)
 Strada Bună Ziua (între Strada Ștefan Luchian și Strada Trifoiului)
 Calea Florești
 Strada Horea
 Strada Căii Ferate
 Piața Gării
 Strada Giordano Bruno (între Strada Sanatoriului și Strada Septimiu Mureșan)
 Calea Baciului (între Strada Ileana Cosânzeana și Strada Corneliu Coposu)
 Strada Gheorghe Sion
 Strada Traian Vuia (între Strada Rodnei și Giratoriu Strada Traian Vuia-Strada Traian Vuia)
 Bulevardul Muncii
 Strada Paris (între Bulevardul 21 Decembrie 1989 și Strada Porumbeilor)
 Bulevardul 21 Decembrie 1989 (între Strada Paris și Strada Cuza Vodă)
 Strada Regele Ferdinand (între Piața Mihai Viteazu și Strada Ștefan Octavian Iosif)
 Strada Piezișă
 Strada Oașului (între Bulevardul Muncii și Bretea Strada Maramureșului)

Planul de Acțiune destinat gestionării zgomotului și efectelor acestuia, document aflat în prezent în consultare publică și care urmează să fie supus aprobării Consiliului Local, vine cu câteva recomandări urbanistice (n.red. momentan doar la nivel de propunere) -Odată cu actualizarea Planului Urbanistic Genral, în zonele cu nivel ridicat de zgomot să nu mai fie permise dezvoltarea de locuințe, iar clădirile noi să fie folosite ca birouri sau spații comerciale. De asemenea, sunt propuse izolări fonice pentru fațade și ferestre sau chiar bariere fonice.