De ce a pierdut Ponta procesul cu PNL Cluj. Argumentele Guvernului, desfiinţate de instanţă

Până acum „scorul" între cele două părţi este 1-1, PNL Cluj a câştigat la Curtea de Apel, instanţa obligând Executivul să organizeze alegeri pentru şefia judeţului, iar Victor Ponta a câştigat la Parchetul General, prin clasarea dosarului deschis la plângerea de abuz în serviciu făcută de liberalii clujeni.

Nici una dintre aceste două decizii nu este definitivă, iar disputa va continua. Între timp, judecătorii Curţii de Apel Cluj au redactat motivarea deciziei prin care executivul a pierdut procesul intentat de PNL Cluj.

Două au fost argumentele principale ale Guvernului României în susţinerea deciziei de a nu organiza alegeri pentru şefia CJ Cluj, în termenul legal de 90 de zile de la vacantarea funcţiei (produsă în 16 octombrie 2014, după de Ordinul Prefectului de încetare a mandatului lui Horea Uioreanu a rămas definitiv).

Primul argument a fost acela că legea administraţiei publice locale nu prevede sancţiuni (!) pentru depăşirea acelui termen. Acesta a fost practic desfiinţat de instanţă.

„Susţine pârâtul (n.red.- Guvernul României) că nu poate fi vorba de o încălcare, întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancţiune. Susţinerea nu poate fi reţinută, întrucât lipsa unei sancţiuni exprese în lege vizând administraţia locală / alegerea administraţiei, nu înseamnă că termenul stabilit de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat", se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Cluj. Instanţa a mai stabilit că:„Atunci când legiuitorul prevede expres termene, atunci ele trebuie respectate"

Guvernul a invocat de asemenea faptul că nu au fost prevăzuţi bani în buget pentru aceste alegeri, dar şi acest argument a fost respins de instanţă.

„Mai susţine pârâtul că refuzul de a stabili data alegerilor nu este nejustificat întrucât proiectele au fost retrase ca urmare a fondurilor ce trebuie alocate iar desfăşurarea alegerilor parţiale pentru unităţile administrativ locale împreună cu alegerile parţiale parlamentare este necesară pentru a nu angaja cheltuieli nejustificate. Susţinerea nu poate fi reţinută. În cauză nu s-au depus acte în măsură să ateste care erau cheltuielile concrete pentru alegeri. Autoritatea nu a depus un calcul, o determinare a necesarului pentru alegerea dintr-o unitate administrativ teritorială şi nu a oferit alte elemente care să conducă la imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar", se mai arată în motivarea Curţii de Apel Cluj.

Decizia instanţei clujene poate fi atacată de Guvern cu recurs, care ar urma să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar procesul s-ar mai prelungi. Dacă Înalta Curte ar menţine decizia Curţii de Apel, am avea un preşedinte la CJ Cluj pentru un mandat mai scurt de un an. Oricum, potrivit noii legi votate recent de Parlamentul României şi care aşteaptă doar promulgarea preşedintelui Iohannis, în iunie 2016, clujenii nu vor mai alege preşedintele consiliului judeţean prin vot, ci va fi ales dintre consilierii judeţeni.