Drama Palocsay: revendicatorii mor pe capete

Drama Palocsay: revendicatorii mor pe capete
Soartă ingrată pentru foştii proprietari. Aproape cinci ani petrecuţi pe holurile instanţelor pentru a-şi primi pământurile din fosta livadă Palocasay înapoi.

La termenul de ieri, hostezsenii au dat piept cu o nouă amânare în procesul pe care îl au cu Staţiunea de Cercetare şi statul român pentru a fi împroprietăriţi cu peste 50 de hectare care în prezent se află în administrarea insituţiei amintite. Avocatul care îi reprezintă a raportat judecătorului că au mai murit cinci persoane de pe lista iniţială.

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Cluj a formulat la începutul lui 2009 o plângere în instanţă, în vederea anulării hotărârilor Comisiei locale şi judeţene de fond funciar, prin care câteva zeci de familii de hostezseni fuseseră validaţi pentru punere în posesie cu peste 50 de hectare în zona staţiunii de cercetare Palocsay. Vechii proprietari s-au constituit parte la proces şi au cerut instanţei punerea în posesie. De atunci, procesul se judecă, fără niciun rezultat însă.

Completele de judecată clujene nu au făcut decât să amâne acţiunea. Acum doi ani s-a cerut de către instanţă o expertiză pentru delimitarea perimetrului revendicat de hostezseni. "Conform legii această expertiză nici nu era necesară. Oricum dreptul de proprietate al revendicatorilor se reconstituie la marginea perimetrului administrat de unităţile de cercetare", a explicat avocatul Sztranyczki Szilard. Acesta a fost nevoit să solicite o amânare a procesului. Instanţa a stabilit un nou termen pentru finalul lunii aprilie. "Au mai murit cinci dintre revendicatorii de pe lista iniţială. Este foarte grav ce se întâmplă", a completat acesta.
Directorul SCDP, Eugenia Hărşan, a declarat pentru ZIUA de CLUJ că instituţia pe care o reprezintă este clasificată drept una dintre cele mai bune din ţară în domeniul cercetării. Însă, la faţa locului, staţiunea arată dezolant - cu sere fără geamuri, părăsite, nu are căldură şi angajaţii nu şi-au luat salariile de luni de zile. "Dreptul de proprietate al oamenilor îl recunoaştem, nu ne opunem. Noi suntem oricum doar administratori ai terenului. Sunt 174 de oameni care revendică terenul. Ar putea primi despăgubiri sau un alt amplasament. În 1990 staţiunea avea 1.036 de hectare. Noi ne-am restrâns până la 366 cât se afla acum în administrare. Diferenţa de teren a ajuns la autorităţile locale, la Primăria Cluj-Napoca. Pâna la ora actuală terenul nu a ajuns la foştii proprietari. Aspectul pe care l-aţi constatat al staţiunii e dat de faptul că există presiuni şi grupuri de interese care îşi doresc ca noi să nu mai existăm şi să plecăm. Nu ştiu unde. Maghiarii au recunoscut că au misiune de partid să pună mâna pe terenurile Ardealului", a subliniat Hărşan. Aceasta a declarat că a făcut demersuri la autorităţile centrale pentru soluţionarea situaţiei staţiunii care are datorii de peste 8 milioane de lei la bugetul de stat.

Primăria Cluj-Napoca a cerut anul trecut Ministerului Agriculturii şi Parlamentului să treacă în domeniul privat al statului peste 75 de hectare din Trupul Centru Sere al staţiunii de la Cluj, în aşa fel încât să se poată onora sentinţele definitive şi irevocabile obţinute de proprietari, dar şi deciziile luate de comisiile locală şi judeţeană de fond funciar. Din 2011, Ministerul Educaţiei a întârziat procedurile de trecere a instituţiei în subordinea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară aşa cum s-a decis încă de acum trei ani la reorganizarea SCPD (staţinea urma să fie reînfiinţată pe 168 de hectare, iar restul suprafeţei de peste 198 de hectare urma să trecă la Agenţia Domeniilor Statului pentru punerea în posesie a revendicatorilor). Univesitatea nu doreşte să preia staţiunea cu datorii.

 

 

Etichete
Comenteaza