Modernizarea din Borhanci, la mâna guvernului. Se repetă scenariul din Bună Ziua

Problemele legate de trafic întârzie dezvoltatea de noi cartiere rezidenţiale în Cluj-Napoca. Un exemplu este şi zona Borhanci, unde chiar primăria are un astfel de proiect dedicat tinerilor. Blocajul se datorează unei bucăţi de teren aflată în proprietatea statului, necesară lărgirii principalei căi de acces.

Este vorba despre o porţiune de teren, în suprafaţă totală de 9.000 mp, administrată de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, dar care se află în proprietatea statului. Mai multe detalii AICI!

Primăria cere acum Guvernului României să treacă acest teren în proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca, în scopul supralărgirii şi modernizării străzilor C. Brâncuşi şi Borhanciului, în vederea asigurării unui trafic fluent în zonă. Aici este prevăzută şi realizarea unui sens giratoriu. Cererea face obiectul unui proiect de hotărâre ce va ajunge pe masa consilierilor locali în şedinţa de miercuri, 19 decembrie. 

"Chiar pe ordinea de zi a şedinţei CL vom avea o cerere adresată Guvernului României, care să ne dea șansa de a extinde sistemul rutier pentru a face față dezvoltării imobiliare din Borhanci”, a declarat primarul Emil Boc, săptămâna trecută, la Realitatea FM Cluj.

Din păcate, astfel de proceduri durează. O situaţie grăitoare este strada Bună Ziua. Strada fusese trecută în urmă cu mai bine de 10 ani la CNADNR (actuala Companie Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, n. red.), care a investit în modernizarea ei, și era cerută de aproape trei ani de Primăria Cluj-Napoca, care dorește să o lărgească la 16 m.

Hotărârea de guvern privind trecerea străzii Bună Ziua în patrimoniul municipiului a fost aprobată abia în luna mai. Lucrările de lărgire a străzii ar urma să înceapă în primăvară. Mai multe detalii AICI!

Încă un pas pentru cartierul tinerilor din Cluj

Cartierul tinerilor din Borhanci se afla pe lista de priorităţi a Primăriei Cluj-Napoca încă din 2016, însă revine în atenţia administraţiei locale pe final de 2018. 

"Acum se finalizează studiul de trafic și trebuie să terminăm planul urbanistic zonal (PUZ), care se fie aprobat în Consiliul Local (CL) şi care, în varianta sa nouă, permite concesionarea unor parcele de teren și construcția de locuințe de către primărie", a mai spus edilul Clujului. 

Terenuri pentru case construite de tineri şi locuinţe sociale 

Ideea acestui supercartier datează din 2015, iar în 2016 a fost pusă de primar printre priorităţile sale. Terenul este al municipalităţii, care vrea să concesioneze parcele de pământ pentru case şi să elaboreze dinainte proiectele, încât locuinţele să fie concepute unitar din punct de vedere arhitectural.

Terenurile care vor fi concesionate pentru case vor avea între 300 şi 500 mp, în funcţie de ceea ce va decide Consiliul Local în regulament. Vor exista şi locuinţe sociale, pentru persoane de condiţie modestă. Primăria se va ocupa de aducerea utilităţilor pe fiecare dintre proprietăţi. Noul cartier se va întinde pe 70 ha şi ar urma să aibă un spaţiu central, cu primărie, locuri pentru magazine, creşă, grădiniţă şi şcoală.

Subiect controversat în Consiliul Local 

Terenul de 70 ha din Borhanci a fost subiectul unor controverse în CL, în 2015. Arhitectul Adrian Borda, "părintele" Planului Urbanistic General, a fost de părere că terenul pe care îl va concesiona acum primăria pentru construcţia de case trebuie să rămână agricol.

Borda a amintit că terenul este unul pitoresc, vizibil, între trei vârfuri de deal și că a fost "plimbat" ca destinație între mai multe teme în ultimii ani: să se facă un cimitir în zonă sau să se amenajeze locuințe sociale. Boc a replicat, însă, că terenul nu poate rămâne arabil, în condițiile în care există transport în comun care deserveşte zona, iar utilitățile sunt în proximitate.

Interes de peste 10 ani pentru Borhanciul imobiliar 

În urmă cu mai bine de 10 ani, o firmă privată avea un proiect imobiliar de anvergură în Borhanci. Societatea Casarom intenţiona să realizeze 183 de unităţi locative şi 24 de locuinţe sociale, dar proiectul a fost suprimat de criza economică.