Pe ce se duc banii clujenilor în 2013 (II)

Pe ce se duc  banii clujenilor în 2013 (II)
Runda a doua de dezbateri pe proiectul de buget: cum şi pe ce se vor da banii de la componenta învăţământ, cultură şi culte.

Banii pentru cultură se vor aloca pe bugetul de anul acesta, după reguli noi, pentru proiecte multianuale, de tineret şi apoi restul solicitărilor de la ONG-urile pe cultură. Pentru culte, cutuma se va păstra, alocări proporţionale cu numărul de credincioşi, cu menţionea că fiecare cult va decide către ce proiecte vor merge banii. La capitolul învăţământ s-au cerut evidenţierea în buget a unor bani pentru naveta personalului din învăţământ sau fonduri pentru amenajarea unei şcoli şi grădiniţe în cartierul Bună Ziua.

Pentru cultură, suma a crescut de la 2 la 3 milioane de lei. Acest buget a fost degrevat de proiectele sociale care vor fi finanţate de la capitolul asistenţă socială. La alocarea banilor se va merge pe o politică a paşilor mici, asumată de primărie începând cu anul acesta, după cum a menţionat viceprimarul Ana Horvath. Organizaţiile din oraş au cerut primăriei o finanţare totală de peste 15,7 milioane de lei pentru proiecte de interes local.

Potrivit primarului, alocările de sume pe sănătate, educaţie, organizaţii non guvernamentale sunt de 25-28 de milioane de lei, cu menţiunea că prin buget sunt prevăzuţi bani pentru acordarea de burse pentru elevii clujeni. La cultură, se va introduce, ca principiu, bugetul multianual şi se vor susţine o suită de evenimente emblemantice pentru oraş. Apoi banii se vor aloca pe componente: proiecte de tineret, reviste de cultură, organizaţii non guvernamentale.

Propunerea este ca jumătate din buget de la cultură să mergă pe componenta proiectelor multianule, după cum a declarat pentru ZIUA de CLUJ, viceprimarul Ana Horvath. Mai precis vor fi suţinute 14-15 proiecte. „Sunt paşi mici, dar e un început de drum care marchează deschiderea primăriei către ideile bune. Trebuie să formulăm încă din noiembrie - decembrie ce ne dorim noi de la aceste proiecte culturale începând cu anul următor pentru a putea avea evenimente şi a umple Piaţa Muzeului sau Piaţa Unirii", a menţionat Horvath.

Din 2014, va fi mult mai bine la capitolul cultură: va exista viziune pentru că va fi gata strategia culturală a oraşului şi banii vor fi orientaţi în conformitate cu aceasta. Chiar dacă până acum, deşi exista o strategie, fondurile s-au alocat heirupist, după cum a subliniat Rariţa Zbranca de la Fabrica de Pensule. Edilul de Cluj a ţinut să menţioneze că de la anul, se va schimba regulamentul de finanţare pentru proiectele culturale şi că firul roşu al bugetul pentru cultură se va concentra în jurul pilonului 2015 - Capitala Europeană a Tineretului şi paşaportului pentru 2012 - Capitala Culturală Europeană.
În cazul cultelor religioase, consilierul Radu Moisin a declarat că va propune Consiliului Local pătrarea cutumei de alocare a fondurilor nominalizate în buget: proporţional cu numărul de credincioşi, cu menţiunea că fiecare cult decide spre ce proiecte merge suma alocată. „Nici un obiectiv nu va fi ignorat", a ţinut să menţioneze Boc după ce arhitectul Radu Spânu a militat de dezbatrea de ieri pentru susţinerea proiectului bisericii proiectată de el pe Tache Ionescu.

La capitolul învăţământ, prioritatea bugetului este asigurarea cheltuielilor cu personalul şi susţinerea burselor pentru elevi, după cum a enunţat primarul: 10.500 de burse în semestrul II, cu o alocare de 6-7 milioane de lei. De asemena va exista o direcţionare de fonduri înspre infrastructura nouă de învăţământ, a completat consilierul local Radu Moisin - grădiniţă şi creşă pe Moţilor care rezolvă problemele legate de retrocedările de spaţii ocupate de unităţile de învăţâmânt din centru.
În cazul acestei probleme, liderul sindicatului liber din învăţâmânt, Lucia Cojocaru a semnalat primăriei situaţia curţii şcolii licelului Bariţiu din care o parte a fost câştigată de un revendicator. De asemenea, aceasta a cerut fonduri în bugetul local care să acopere cheltuilile cu naveta a personalului din învăţâmânt - îngrijitoare, femei de serviciu care au salarii de 500-600 de lei, mai ales că în contractul colectiv de muncă pe ramură este stipulat ca tot personalul să beneficiaze de această facilitate, nu doar cel didactic.

O altă solicitate s-a legat de nominalizarea de fonduri pentru amenajarea unei creşe şi a unei grădiniţe în cartierul Bună Ziua, din care lipsesc aceste facilităţi şi a primit promisiuni de la primar că se va avea în vedere chestiunea.

Grupul de consilieri USL nu au intervenit la capitolul învăţâmânt-cultură, în schimb au militat pentru alocarea de fonduri către cluburile sportive din oraş.

Etichete
Comenteaza