Pe ce se duc banii clujenilor în acest an (I)

Nicio cifră avansată, nicio modificare propusă pentru partea de sume alocate pe proiecte de infrastructură, la o primă consultare pe proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca.

Consilierii PDL au declarat bugetul propus de edilul de Cluj, în formula afişată pe site-ul primăriei, ca unul echilibrat şi raţional construit, cu 40% dintre bani orientaţi înspre proiectele de investiţii ale oraşului. UDMR nu s-a pronunţat dacă îl susţine, însă la Consiliul Local a mers pe mâna PDL, la vot. În schimb, consilierii USL au criticat varianta propusă pentru că nu vine cu o viziune integrată pentru dezvoltarea oraşului şi că a fost elaborat în bucătăria direcţiilor primăriei.

La dezbaterile de anul trecut organizate pe proiectul de buget 2012, pentru orice proiect pe care opoziţia dorea să-l includă în buget, se solicita identificare de sume necesare. Cutuma a fost, deja, abandonată. În 2013, declarativ se susţin toate propunerile. Dar se aplică doar cele deja incluse în proiectul de buget, varianta Boc.

Varianta primarului este "echilibrată şi raţional construită" şi va fi susţinută de consilierii PDL, după cum a anunţat, ieri, liderul de grup, Radu Moisin.
UDMR n-a formulat un punct de vedere asupra bugetului, dacă îl susţin sau nu. Doar consilierul Csoma Botond a făcut referire la inelul de ocolire prin sudul oraşului şi la tunelul subteran, proiecte care nu sunt incluse în proiectul de bugetul pe anul acesta. În Consiliul Local, UDMR votează pe mâna PDL şi susţine proiectele primarului, cel puţin aceasta este practica anunţată la început de mandat, în vara lui 2012.

Ca oraşul să aibă buget şi să se treacă la cheltuirea, aşa cum zice varianta Boc, este nevoie de 14 voturi din cei 27 de consilieri local, fix cât PDL şi UDMR deţine ca să facă din varianta Boc buget al municipiului.

La prima dezbatere organizată, ieri, pe proiectul de buget al oraşului, primarul a ţinut să menţioneze că totul este transparent, a fost postat pe site şi, desigur, votul va aparţine Consiliului Local, varianta putând fi amendată sau modificată în urma dezbaterilor.

Niciunul dintre consilierii locali participanţii la dezbaterea de ieri n-au făcut nicio propunere concretă de permutare sau suplimentare a unor sume la capitolul infrastructură (dezbătut ieri), însă au formulat o serie de doleaţe care, în spiritul promisiunilor electorale făcute clujenilor în vara anului trecut, pe care au cerut primarului să le includă în buget. Boc s-a arătat susţinătorul tuturor propunerilor. În bugetul de anul acesta sau în cel următor.

Liderul consilierilor PSD, Claudia Anastase, a fost singura care a criticat varianta Boc, menţionând că îi lipseşte o viziune integrată pentru dezvoltarea oraşului. Alocările şi modul de cheltuiere a banilor în formula propusă nu ar asigura acesată viziune. "Declarativ suntem de acord cu multe lucruri, dar care-i conceptul care a dus la acest buget, nici eu nu văd conceptul, nu poate să iasă ca rezultatul analizei din direcţiile de specialitate, nu înţeleg ce va motivat decizia de a nu achiziţiona tramvaie în detrimentrul autobuzelor electrice. Poate ne gândim pe o dezvoltare a zonei metropolitane şi modernizarea parcului, în timp ce liniile de tramvai sunt încă creionate, de aceea nu mai cumpărăm tramvaie. Nu văd, însă în buget, proiecte integrate", a subliniat consilierul. Aceasta nu a anunţat, însă, dacă susţine sau nu varianta Boc de buget.

Boc a ţinut să menţioneze viziune sa integrată: cofinanţarea proiectelor europene e prioritatea majoră a bugetului pentru că aşa se pot cheltui „bani gratis" care vin la Cluj-Napoca, peste 130 de milioane de lei. Apoi se susţine proiectul Capitalei Tineretului, regăsit în buget cu o creştere (de la două milioane la trei milioane de lei) a bugetului de la cultură. Apoi, cu resursele rămase se susţin proiecte noi, după ce se termină cele deja începute - unul e cel al sălii polivalentei care va fi şi îmbunătăţit.

Iosif Pop, de la Consiliul Civic Local, a subliniat că strategia de dezvolare a municipiului din 2006 nu a fost susţinută şi prin buget şi că o serie de proiecte ar merita să fie reluate şi să se regăsească în bugetul oraşului. El a mai subliniat că primarul ar trebui să se preocupe de angajaţii instituţiei şi de condiţiile de salarizare, mai ales că tendinţa veniturilor din încasări de taxe şi impozite locale este în scădere. Adrian Dohotaru, activist declarat, a făcut propuneri de proiecte cu bani puţini: amenajarea zonei terenurilor de pe Parâng pentru clujeni prin perfectarea unor schimburi de terenuri, deschiderea curţilor şcolilor pentru tineri în afara orelor de curs sau administrarea în cotutelă public-public a unor spaţii ca parcul Babeş şi Grădina Botanică pentru ca clujenii de rând să beneficiaze cu adevărat de acestea. Eniko Vincze, reprezentanta mediului universitar clujean, a cerut o viziune asumată politic care să aibă un buget aferent pentru amenajarea de locuinţe sociale şi de necesitate pentru categoriile defavorizate, nu la Pata Rât care, prin amenajarea centrului de management al deşeurilor este consacrată ca o zonă industrială şi nu ca una rezidenţială. Un cetăţean a cerut asfaltarea străzii Mihai Românu şi a fost asigurat că lucrarea se va face pe bugetul din acest an. Bianca Pădurean a militat în numele a 98 de familii de pe strada Colinei pentru ca aceasta să fie inclusă în programele de asfaltare ale instituţiei. A primit pomisiuni de plombare a gropilor pe bugetul din 2013.
În proiectul de buget, oraşul va avea 215 milioane de euro, cu 7,9 % mai mare ca cel de anul trecut, creştere generată de fondurile europene, mai ales pe partea de investiţii, unde bugetul a crecut cu 24,5%. Bugetul de dezvoltare este de peste 60 de milioane de euro, din care pentru infrastructură se vor cheltui peste 54%. Pentru intreţinerea infrastructurii, conform datelor furnizate de primărie, este prevăzută suma de peste 30 de milioane de euro în care intră spaţiile verzi, străzile, cimitirele, parcările, etc.

Ce au cerut consilierii USL în bugetul din 2013, la infrastructură

Gabrial Oniga: sistem integrat de parcare, panouri fonice pe strada Răsăritului, asfaltarea astrăzii care duce la Emerson, Grigore Ignat, reabilitarea clădirilor din centrul oraşului, mai ales cele din proprietatea primăriei (ca să nu se mai întâmple ca o parte din acoperiş să pice chiar pe maşina sa, cum a invocat că s-a întâmplat chiar cu o oră înainte de dezbatrea pe buget, pe Eroilor nr.2)

Ovidiu Florian: parcări pentru autocare, fonduri pentru un analizor spectografic pentru substanţe halucinogene, reparaţii la scădirea sindicatelor

Doru Stoica: sistem de plată prin SMS al parcării, continuarea proiectului de introducere a cablurilor în subteran, un pod între piaţa Gării şi strada Răsăritului, redarea parcului feroviarilor circuitului public.