"Pilonul" pentru capitala culturală clujeană, întreţinut cu bani de la Paris

În această iarnă, factura de gaz a Fabricii de Pensule a fost plătită prin sponsorizarea unor artişti clujeni, printre care pictorul Adrian Ghenie, care au direcţionat bani acasă după ce au vândut la licitaţie la Paris lucrări de mii de euro. Majorările anunţate la preţul gazului îi îngrijorează pe artiştii clujeni care au iniţiat demersuri de modificare a legislaţiei.

O iarnă generează facturi de încălzire în valoare de 10.000 de euro pe care artiştii de la Fabrica de Pensule trebuie să le suporte. „În ritmul de scumpire de pe piaţa din România, având în vedere că avem încadrarea de consumator industrial, vom fi nevoiţi să achităm dublu pentru cheltuielile cu încălzirea pe caz. Acum căutăm soluţii alternative de încălzire cu energie electrică sau cu surse neconvenţionale. În paralel am lansat un apel către autorităţile locale să iniţiem o modificare legislativă care să ne permită să trecem la consumatorii individuali, în calitate de organizaţie nonguvernamentală", a subliniat Rariţa Zbranca, directorul Fundaţiei Alt Art şi cofondator al Fabricii de Pensule.

Aceasta a adăugat că fenomenul Fabrica de Pensule, deja recunoscut la Cluj şi peste hotare, este administrat prin intermediul unei federaţii formate din organizaţii nonguvernamentale şi artişti. „Plătim chirie pentru acest spaţiu iar cheltuielile de funcţionare se împart între cei care ocupă spaţiul", a afirmat Zbranca. Anul trecut, pentru funcţionarea Fabricii de Pensule a fost organizată o licitaţie caritabilă la Paris, de către Casa Tajan. În urma acesteia s-au vânduri lucrări de la 29 de artişti, din care cel mai mare preţ s-a obţinut pe un tablou semnat Adrian Ghenie, 52.000 de euro. În total, Casa Tajan a obţinut 120.000 de euro. „Mai mulţi artişti ne-au donat lucrările şi acestea s-au scos la licitaţie la Paris. Din suma obţinută, 90.000 de euro ne-a revenit nouă pentru a putea funcţiona şi a face investiţii în spaţiu. Am plătit facturile şi au iniţiat investiţii într-o spaţiu de socializare, o bucătărie. Aşa am supravieţuit facturilor din iarna aceasta. Iarna trecută am avut o sumă alocată şi de primărie, de 30.000 de lei. Pe fondul calendarului de scumpire a preţului la gaz pentru consumatorii industriali, de iarna următoare vom plăti dublu. Acum doar instituţiile publice rezidenţiale beneficiază de facilităţi. Noi am propus să se includă şi organizaţiile non profit", a menţionat directorul Alt Art.

Szakáts István din cadrul aceleiaşi asociaţii a făcut mai semnalat o altă problemă pe care arta contemporană, dar şi celelalte structuri de gen din oraş le au în prezent: nu există spaţii publice de afişaj şi un sistem coorent car să funcţioneze în ceea ce priveşete promovarea de evenimente. Acesta a cerut în repetate rânduri primăriei clujene ca, în contextual titlurilor europene la care aspiră, trebuie să rezolveze acestă problemă. Mai mulţi oameni de cultură clujeni s-au plans încă de la dezbaterile organizate la Primărie de echipa de la noul Plan Urbanistic General că în oraş spaţiile pentru afişaj sunt insuficiente, tarifele sunt mari şi se practică un afişaj "de gherilă".

Anul trecut, fostul vicepriamar de Cluj, Laszlo Attila promitea că administraţia locală se va ocupa de partea de coordonare a publicităţii evenimentelor culturale, ba mai mult, că va pune la punct un noul regulament de afişaj care urma să aducă şi birouri unice de unde să poată fi cumpărate bilete la manifestările culturale din Cluj. De asemenea, primăria se agaja la identificarea unor spaţii neconvenţionale de afişaj şi la modernizate şi cele existente, în aşa fel încât evenimentele culturale să fie promovate şi în cartiere.

Actualul viceprimar Ana Horvath a promis că se va implica, însă a menţionat că lucrurile la capitolul cultură nu pot fi făcute peste noapte, ci cu paşi mici. Mai mult, edilul Emil Boc a promis că va iniţia un memoriu care să fie trimis la Bucureşti pentru a susţine Fabrica de Pensule şi funcţionarea acesteia pe partea de cheltuieli de întreţinere.

Centrul de artă contemporană independentă Fabrica de Pensule funcţionează din 2009 într-o incintă industrială şi concentrează pe o suprafaţă de peste 2.500 mp un număr de 40 de artişti contemporani, 5 galerii de artă contemporană, 10 organizaţii culturale şi două săli de spectacol.