Primăria a ieşit basma curată din afacerea Cartierul Tineretului. Decizia este irevocabilă
- Scris de Teodora Demian
- 28 Ian 2016, 11:02
- Administraţie
- Ascultă știrea
ÎCCJ s-a pronunţat miercuri în dosarul privind dizolvarea societăţii Cartierul Tineretului Cluj (CTC) SRL, înfiinţată în 2007 prin asocierea dintre Consiliul Local (CL) Cluj şi PRE, în calitate de investitor privat, cu scopul de dezvolta un amplu proiect imobiliar în zona Pădurii Someşeni Cluj.
Prin decizia luată, instanţa supremă a admis recursurile formulate de CTC şi CL împotriva hotărârilor din apel şi fond, respingând aşadar cererea de dizolvare înaintată de PRE.
Încercarea investitorului privat de lichidare a patrimoniului prin împărţirea lui între asociaţi a fost astfel blocată, întrucât hotărârea ÎCCJ este irevocabilă. Echipa de avocaţi care a gestionat litigiul şi a reprezentat CTC a fost formată din Cristina Boncaciu - managing associate şi Horaţiu Crişan - partner şi a fost coordonată de avocatul Radu Şomlea - managing partner.
"Provocarea juridică a constat în a demonstra faptul că PRE a încercat să transpună în cadrul societăţii CTC neînţelegerile existente la nivelul propriei lor structuri asociative. Practic voinţa unuia dintre asociaţi a dispărut, însă a celuilalt exista.
Evident că o societate poate funcţiona şi cu un singur asociat, astfel că temeiul juridic pentru dizolvare, nouă, avocaţilor, ni s-a părut din start greşit. Însă un asemenea dosar poate fi extrem de dificil, pentru că de la propria ta opinie juridică până la a convinge instanţa este o cale foarte lungă", a declarat Cristina Boncaciu, avocat managing associate la Nistorescu, Şomlea şi Asociaţii.
La rândul său, Primăria Cluj-Napoca a apelat la serviciile firmei Lăpușan, Moscovits, Steopan și Asociații în acest conflict. Respingerea cererii de dizolvare a Cartierului Tineretului vine după aproximativ şapte ani de la încetarea finanţării proiectului imobiliar şi după patru ani de la demararea litigiului de către PRE.
În prezent, societatea, în care CL este asociat majoritar, îşi poate continua existenţa şi scopul pentru care a fost creată, proiectul imobiliar putând fi relansat şi finalizat de CL, dacă se doreşte acest lucru, atunci când se va identifica o altă sursă de finanţare.
Cartierul Tineretului - proiect ambiţios
Proiectul de construire a Cartierului Tineretului a început în 2006, în plină bulă imobiliară, când Primăria s-a asociat cu firma PRE, în care era acţionar şi omul de afaceri Paszkany Arpad, şi au format noua societate, CTC (Primăria - 51%, PRE - 49 %).
Potrivit asocierii, Primăria punea la dispoziţia noii societăţi 203 ha de teren în zona Bulevardului Muncii, pe care investitorul urma să construiască mii de locuinţe pentru tineri, din care urma să predea şi Primăriei la cheie 384 de locuinţe sociale cu titlu gratuit.
Aportul în natură al Primăriei Cluj a fost evaluat atunci la peste 28 de milioane de lei, iar PRE a venit cu o contribuţie în bani de peste 27 de milioane de lei. Noua societate, CTC, s-a înregistrat la Registrul Comerţului în ianuarie 2007, iar asocierea era prezentată ca un mare succes al „parteneriatului public-privat" sau „cel mai ambiţios proiect imobiliar dezvoltat în Cluj-Napoca în ultimii 19 ani".
Lovituri de teatru, procese peste procese
Societatea nu a construit însă nimic odată cu venirea crizei imobiliare, iar în anul 2010 Paszkany a reuşit să preia cele 49 % din acţiunile PRE pe o nouă firmă, Green Energy Napoca (GEN), iar Primăria şi CL îi acceptă reconversia proiectului construcţiei de locuinţe în parc de producere a energiei verzi.
Ulterior, magnatul Demjan Sandor, prin firmele sale, a pornit mai multe procese şi a cerut anularea actelor prin care erau cesionate acţiunile PRE către GEN, dar şi cele prin care se schimbase proiectul imobiliar.
Având în vedere „complexitatea litigiilor" invocată de juriştii primăriei, municipalitatea decide în 2013 că este nevoie să apeleze la serviciile unei case de avocatură, iar în acest sens se şi încheie un contract cu firma de avocatură Lăpușan, Moscovits, Steopan și Asociații.
Cu toate acestea, Primăria şi Arpad Paszkany pierd în justiţie transformarea proiectului şi cesiunea acţiunilor, aşa încât se revine la situaţia din 2006. PRE a cerut şi dizolvarea CTC, în care Primăria a venit cu 203 ha în asociere, iar Tribunalul şi Curtea de Apel Cluj au încuviinţat dizolvarea.
Astfel, singura speranţă a autorităţilor locale de a mai salva societatea şi de a nu pierde circa 100 ha din cele 203 ha cu care a venit în asociere îl reprezenta recursul la ÎCCJ. Pentru a reuşi acest lucru, în şedinţa de CL din 1 aprilie s-a aprobat suplimentarea serviciilor juridice oferite de firma respectivă de avocatură, urmând o negociere până la maximul de 15.000 de euro.
