Urbaniştii "scufundă" proiectul Someşului navigabil

Primarul Emil Boc a anunţat recent că anul acesta primăria va organiza o licitaţie pentru proiectul menit să facă din râul care traversează oraşul un canal navigabil. Urbaniştii clujeni au criticat iniţiativa şi faptul că administraţia se încăpăţânează să cheltuiască resurse publice pentru un proiect neviabil.

În bugetul de investiţii al primăriei pe 2013, în capitolul dedicat studiilor, pentru proiectul Someşul navigabil suma a fost suplimentată de la 100.000 de lei, la 800.000 de lei. Primarul Emil Boc a declarat că instituţia intenţionează să liciteze proiectul tehnic anul acesta, pe baza caietului de sarcini creionat în urma colaborării cu Dutch Initiative for Sustainable Cities (DISC) care a oferit consultanţă administraţiei locale. Boc a mai precizat că primăria vrea să acceseze fonduri europene pentru a pune în practică proiectul Someşului navigabil. Edilul de Cluj a fost în vizită anul trecut în Olanda pentru a se ducumenta pe tema navigaţiei şi a importării sistemului olandez pe Someş, alături de specialişti din primăriei, la invitaţia DISC.

DISC a venit anul trecut la Primăria Cluj-Napoca cu modelul amenajării canalelor din Utrecht, propunând importarea acestuia la Cluj, având în vedere că municipiul beneficiază de avantajul de avea două cursuri de apă care traversează oraşul. Olandezii au explicat că în cazul oraşului din Ţara Lalelelor s-a gândit un proiect de valorificare a canalelor pe 20 de ani, în care s-a investit 1 miliard de euro, mare parte din sumă fiind atrasă din fonduri europene. Olandezii au subliniat că în momentul în care administraţia decide să demareze un astfel de proiect trebuie să aibă în vedere crearea de proiecte-pilon, care să susţină financiar şi pe termen lung iniţiativa. Mai precis, pe traseul cursului de apă municipalitatea trebuie se încurajeze investiţiile private, gen restaurante, unităţi de agrement şi chiar locuinţe.

Programul DISC este sprijinit de guvernul Olandei şi Ministerul Devoltării Regionale şi Turismului şi va fi implementat în cele mai importante patru oraşe din România - Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa şi Timişoara. Valoarea totală a consultanţei în cei trei ani de implementare, până în 2013, este de 1,5 milioane euro, dintre care 50% reprezintă cofinanţarea guvernului olandez.

Urbaniştii clujeni au semnalat încă de anul trecut că proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este complet neadecvat cu potenţialul pe care îl are râul. Parteneriatul cu olandezii care s-au angajat să dea sfaturi primăriei clujene pentru transformarea râului Someş în canal navigabil este de prisos, arată arhitectul Vasile Mitrea. În loc să fie consumaţi bani pe proiecte care nu vor putea fi puse niciodată în aplicare, administraţia locală ar trebui să-şi concentreze resursele pe proiecte fezabile, care să aducă un real beneficiu oraşului, pe termen lung. Mitrea a explicat că malurile şi debitul Someşului, ecluzele care ar trebuie realizate, lipsa de oportunitate sunt elementele generale care au îngrădit întotdeauna ideea de transformare a râului Someş în canal navigabil. De altfel, olandezii au indicat şi ei câteva chestiuni contradictorii în cazul unui astfel de proiect, pe care însă primăria le-a omis: investiţie foarte mare care poate fi realizată cu parteneri privaţi cărora, însă, nu le pot fi puse la dispoziţie malurile râului pentru a-şi recupera banii, având în vedere configuraţia acestora şi faptul că vorbim de o zonă protejată. Ceea ce e fezabil pentru Cluj este transformarea Someşului într-un curs pentru ambarcaţiuni de agreement. Arhitetcul a mai semnalat că, în cazul celorlalte oraşe unde DISC oferă consultanţă, Timişoara şi Bucureştiul au şanse la proiecte de râuri navigabile, în timp ce în Cluj sau Craiova, ideile n-au nici o bază solidă şi nu vor putea fi puse niciodată în practică.