Video Foto Castrul Roman din Turda, deschis publicului larg. Situl UNESCO, vechi de aproape 2.000 de ani, poate fi vizitat oficial

Castrul Roman și-a deschis oficial porțile pentru publicul larg, vineri, 11 septembrie 2026.

Situl UNESCO, vechi de aproape 2.000 de ani poate fi vizitat de publicul larg. Castrul Legiunii a V-a Macedonica, parte din vechea Potaissa, a fost restaurat și amenajat pentru vizitare după un proiect început în 2016. Până acum, castrul putea fi vizitat doar de grupuri organizate. Proiectul a fost finalizat în 2024. 

“Un loc care păstrează aproape 2.000 de ani din istoria Turzii. Prin această investiție care a costat aproximativ 30 de milioane de lei am restaurat și deschis publicului larg unul dintre cele mai importante situri romane din România. Această investiție va reprezenta pentru Turda o mai mare vizibilitate, mai mulți turiști”, a declarat Cristian Matei, primarul din Turda.

Lucrările de restaurare și punere în valoare au vizat mai multe dintre principalele vestigii ale castrului, printre care clădirea comandamentului, termele, bastioanele și drumurile romane. În același timp, au fost amenajate trasee pentru vizitatori. În 2024, anul finalizării lucrărilor, Castrul Legiunii a V-a Macedonica a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca parte a ansamblului „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”. Castrul roman se întindea pe o suprafață de 23,37 hectare și era construit după principalele reguli stabilite de tehnicienii militari ai epocii.

“Acest lucru a fost reușit cu multă răbdare, multă tenacitate. Îi felicit pe turdeni și le mulțumim pentru răbdare, pentru că nu a fost ușor să fii parte a acestui proces nu tocmai confortabil, chiar dacă e într-o zonă mai retrasă. Vă doresc mult succes pentru a beneficia de toate avantajele acestui obiectiv care va deveni un motor pentru Turda”, a declarat președintele Senatului, clujeanul Mircea Abrudean

„Un oraș în fruntea Europei”

“Mă bucur foarte mult să fiu astăzi împreună cu dumneavoastră, într-un loc care mustește de istorie, un loc care, iată, după 2.000 de ani, prinde glas, prinde viață, prin grija administrației publice locale. Este foarte important pentru noi să ne valorificăm aceste locuri care sunt, pe de o parte, mărturii ale trecerii timpului, dar, pe de altă parte, și mărturii ale existenței noastre în acest spațiu carpato-danubiano-pontic.

O administrație care investește sau care valorifică aceste lucruri investește, de fapt, în viitor. Pentru că este extrem de important să știm de unde venim și, mai ales, unde vrem să ajungem. Mă bucur foarte mult că acest obiectiv este realizat prin fonduri europene. Și, ca să ne dăm seama de dimensiunea acestei investiții și a acestor eforturi din fonduri europene, acest proiect a costat 6 milioane de euro, dintre care 5 milioane de euro au fost bani europeni. Iată, deci, cât de mult înseamnă apartenența noastră la Uniunea Europeană. 

Ați implicat Facultatea de Arhitectură din Cluj și, iată, vedem ce înseamnă, de fapt, eforturile mediului universitar, ale administrației publice, care inițiază, până la urmă, valorificarea acestor obiective și ce înseamnă să ai banii europeni care să îți permită punerea în valoare a acestor obiective. Vă spuneam înainte că am avut un pic de răgaz și mi-am luat acest răgaz să trec prin oraș să văd ce ați făcut. Și, dragii mei, mă bucur foarte mult să constat că acest oraș înflorește de la o zi la alta. Fiind membru în Comisia de Administrație Publică de la Parlamentul European merg în foarte multe misiuni în Europa și pot să vă spun că sunteți un oraș în fruntea Europei”, a declarat europarlamentarul Daniel Buda. 

„Când vorbim de România, aici ne sunt originile”

“Acest castru roman face parte din patrimoniul UNESCO. Asta înseamnă că face parte din memoria universală a umanității. Adică umanitatea, de-a lungul timpului, a lăsat niște urme. Cele mai importante urme sunt conservate în patrimoniul UNESCO și sunt mândru, ca transilvănean, sunt mândru, ca și clujean, de mândria pe care mi-o oferiți, domnule primar, pentru că, prin munca dumneavoastră, a echipei admirabile, a domnului director, a fondurilor europene și a banilor din bugetul local, putem arăta tuturor rădăcinile noastre. Pentru că, până la urmă, este vorba despre ceea ce noi avem, de unde venim și unde mergem.

Ceea ce este interesant de știut este că patrimoniul UNESCO reprezintă o legătură între generații care nu se întâlnesc niciodată. Aici au fost generații, soldați romani care au apărat frontiera externă a Imperiului Roman, de aici, de la Turda, de la un kilometru de orașul Potaissa Romană, nu departe de Napoca noastră, de la Cluj. Poporul român își are originea în ceea ce noi vedem astăzi aici. Și, pentru noi, acest castru roman mai are și o semnificație aparte, pentru că de aici vin cuvintele ‘roman’, ‘român’, ‘România’. Deci, când vorbim de România, aici ne sunt originile”, a precizat Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca.

Despre Castrul Roman Turda

Pentru păstrarea granițelor Daciei și ale Imperiului Roman, cu ocazia războaielor marcomanice, în jurul anului 170 d. Chr., împăratul Marcus Aurelius transferă din zona vest pontică (Dobrogea) la Potaissa, Legiunea a V-a Macedonica. Este cel mai mare castru de legiune din Dacia cu funcționare îndelungată (cca. 170-270 d. Chr.).

Aici își desfășoară activitatea cotidiană peste 5000 de soldați. Castrul, de formă dreptunghiulară (573x408m), ocupă o suprafață de 23,37 ha. Zidul de incintă era înalt de 5 m iar în fața acestuia se găsea un șanț de apărare lat de 12 m. Castrul avea patru porți legate prin drumuri interioare și flancate de turnuri. Se mai poate vedea poarta de pe latura de vest (porta decumana) și bastionul din colțul de nord-vest al castrului.

Întreaga suprafață era judicios amenajată, potrivit arhitecturii militare romane.Cercetările arheologice au fost întreprinse în castru, anual începând din 1971.

Termele castrului roman

Situat în praetentura dextra a castrului, termele ocupă o suprafață de peste jumătate de hectar. Construcția era prevăzută cu instalațiile necesare de aducțiune, încălzire și distribuție a apei, canale deversoare și sistem de hypocaustum (încălzirea încăperilor cu aer cald care circulă pe sub pardoseală și prin pereți). Apa provenea din fântâni dar mai ales din apeductul care aproviziona castrul, pornind de la izvoarele situate în zona Săndulești și Copăceni.

S-au descoperit spațiile specifice băilor romane: apodyterium (vestiar), frigidaria (bazine cu apă rece), tepidaria (spații pentru băi cu aburi), caldaria (bazine cu apă caldă) și latrinae (toalete). Alături se găsește o sală mare de 2,133 mp pentru exercițiile fizice (palestra).

Se remarcă sistemul ingenios de construcție cu o grosime neobișnuită a zidurilor (construite din piatră și cărămidă) și bolțile din beton roman cu un cofraj din tuburi de lut ars care reducea totodată greutatea acoperișului. Băile aveau pereții pictați cu roșu pompeian, negru, verde și alb.

Principia/Clădirea comandamentului

Clădirea comandamentului (principia) este situată la intersecția drumurilor principale din castru: via principalis și via praetoria. De formă dreptunghiulară (125 x 72 m), cu suprafață de 0,89 ha, ocupă 3,80% din teritoriul castrului. Intrarea în complex se făcea la mijlocul laturii de răsărit, printr-un arc de triumf monumental, cu trei deschideri.

O curte vastă era înconjurată de portice din care se pătrundea în încăperile care închid principia spre nord și sud, câte 14 camere pe fiecare latură. În acestea se depozita armamentul. Încăperile care flancau intrarea serveau drept birouri dar și pentru depozitarea amforelor în care se aducea undelemn din import. Spre vest, din curte se intra în basilica, o vastă sală (70 x 16,90 m) pentru adunări, prevăzută la ambele capete cu podiumuri (tribunalia).

În sanctuarul castrului (aedes principiorum) stăteau stindardele legiunii. La subsol găsindu-se camera de tezaur (aerarium), unde militarii își depozitau soldele.