„7 idei înrâuritoare ale lui Aristotel”. Recomandarea ZIUA de CLUJ este o carte scrisă de un clujean

„Chemarea îngerului"
Autor: Guillame Musso
Preţ: 29,99 lei
Editura: All

Editura All prezintă în colecţia de cărţi „Strada ficţiunii - bestseller" volumul „Chemarea îngerului" scris de Guillame Musso. „New York, aeroportul Kennedy. În sala de aşteptări aglomerată, un bărbat şi o femeie se ciocnesc, îşi cer scuze, apoi fiecare îşi vede de drumul lui. Madeline şi Jonathan nu se mai întâlniseră niciodată şi n-ar fi trebuit să se revadă. Dar, ajunşi la destinaţiile lor, descoperă că au încurcat telefoanele mobile. Când îşi dau seama de greşeală, sunt despărţiţi de zece mii de kilometri: ea are o florărie la Paris, el, se ocupă de un mic restaurant la San Francisco. Învinşi de curiozitate, fiecare cercetează conţinutul telefonului celuilalt. O dublă indiscreţie şi o revelaţie: vieţile lor sunt legate printr-un secret pe care-l credeau îngropat pentru totdeauna... Îmbinând în mod fericit o comedie romantică şi un thriller captivant, Guillaume Musso construieşte în Chemarea îngerului o intrigă care te va ţine cu sufletul la gură şi nişte personaje de-a dreptul fermecătoare", au scris reprezentanţii editurii All. (www.all.ro) n

"7 idei înrâuritoare ale lui Aristotel"
Autor: Alexander Baumgarten
Preţ: 23 lei
Editura: Humanitas

Editura Humanitas prezintă volumul „7 idei înrâuritoare ale lui Aristotel" scris de universitarul clujean Alexander Baumgarten de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai. „Omul lui Aristotel are parte de câteva imprecizii fructuoase. Mai întâi, limba şi gândirea lui spun cum este lumea. Ele spun că este mereu variabilă, dar numai sub forma unor compuşi din forme şi materii. De aceea, limita de rostire şi cunoaştere a omului este compusul, sub forma propoziţiilor sau a conceptelor. Pentru că toţi compuşii lui sunt supuşi devenirii, limba şi gândirea pot descrie această devenire. El spune despre fiecare lucru că este „ceva ce era pentru a fi", adică o forţă de a da la iveală ceva în care ea însăşi apare. Variaţia acestei deveniri are loc, în lumea pe care o cunoaşte omul, după zece moduri principale, iar limba şi gândirea noastră numesc zece mari predicate, care corespund acestor variaţii. Folosirea lor atestă, de fapt, o mare imprecizie: avem nevoie de ele pentru că nu putem numi lucrurile care ne apar înainte dintr-o singură privire, dintr-o străfulgerare a minţii menită să surprindă inima diferită a fiecărui lucru, care ne rămâne până la urmă ascunsă. Această imprecizie este fructuoasă pentru că ne duce la adevăr, dar ea rămâne o imprecizie prin numeroasele aproximaţii pe care le facem pentru a ajunge acolo. Lumea nu rămâne, pentru omul lui Aristotel, nici una, nici multiplă, ci omul este orientat spre surprinderea trecerilor necontenite de la unu la multiplu, printr-o neobosită descoperire a intermediarilor: judecata între colecţia de păreri particulare şi intuiţia universalului, iar între judecăţi, termenul mediu al raţionamentului", a scris Baumgarten în prezentarea volumului său. (www.humanitas.ro) n