Ministrul Barbu și-a amintit că-l preocupă Clujul

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a venit la Cluj Napoca să ne transmită că nu prea are soluții pentru problemele cu care se confruntă principalele instituții culturale din orașul nostru. El și-a exprimat regretul că ministerul nu are bani pentru răscumpărarea unor clădiri istorice, printre care Muzeul Farmaciei, și a ținut să repare o gafă de-a sa mai veche: declarația de susținere pentru Timișoara, în competiția capitalelor culturale europene. Barbu a precizat că ceea ce a preluat presa ar fi fost, de fapt, răstălmăcit, că el nu ține partea Timișoarei, în raport cu celelalte orașe concurente, că n-a făcut decât să-i ureze succes, așa cum urează și Clujului dar și celorlalte orașe dornice să câștige acest statut. Barbu a afirmat că despre intenția Clujului de a candida pentru titlul de capitală culturală europene a auzit mai târziu, cu toate că Primăria Cluj-Napoca este cea care a dat startul acestei competiții în întreaga țară, punând bazele Asociației Cluj Capitală Culturală Europeană încă din 2009.

A venit la Cluj-Napoca pentru că este preocupat de soarta instituțiilor subordonate Ministerului Culturii, a explicat Daniel Barbu scopul vizitei sale la Cluj. El a precizat că a vizitat sediul Teatrului și Operei Române al Teatrului și Opereri Maghiare dar și sediile Muezeelor din Cluj. Chiar dacă Muzeul de Artă se află în custodia Consiliului Județean, Daniel Barbu a deplâns soarta acestei clădiri istorice care a fost retrocedată apropae în întregime. Barbu a criticat decizia instanței, apreciind că persoanele care au câștigat palatul Banffy nu au nici o legătură de rudenie cu familia, susținând că va face tot ce-i va sta în putință pentru a convinge Guvernul să accepte să cumpere clădirea, în cazul în care aceasta va fi scoasă la vânzare. „Dacă cei care au câștigat acest imobil nu țin să aibă o locuință princiară, probabil că vor fi interesați să vândă și atunci voi milita ca statul să aibă drept de preemțiune. Cred că putem cumpăra noi acest imobil valoros, care acum se află într-o stare avansată de degradare. Dacă imobiliul nu ar fi fost retrocedat, putea fi renovat din fonduri europene, pentru că a existat un program în sensul acesta, dar care a fost stopat imediat ce a început procesul de revendicare. Dar așa cum știm noi că justiția este independentă și apolitică, s-a dat această sentință de retrocedare, iar de anul viitor, proprietarii vor primi tilul de punere în poseseie", a comentat Barbu.

El s-a angajat să cumpere palatul Banffy în condițiile în care Ministerul nu are măcar 800.000 de euro pentru a răscumpăra clădirea Muzeului Farmaciei. Și acest imobil, monument istoric, a fost retrocedat moștenitorilor familiei Hintz, după mai mulți ani de judecată. De la bun început, moștenitorii au solicitat să fie despăgubiți în bani, însă, instanța a dispus altceva, astfel că Muzeul Farmaciei ar trebui să-și caute acum un alt sediu. „Noi ne-am scormonit în buzunare dar, din păcate, nu am reușit să găsim 800.000 de euro pentru a răscumpăra această clădire. Desigur, muzeul are posibilitatea să mai stea acolo 10 ani, dar de vreme ce nu se mai poate investi nimic, cred că ar fi indicat să se găsească un alt spațiu. Oricum, noi vom veghea ca acestă clădire monument să nu fie afectată în nici un fel", a precizat Daniel Barbu. Nici situația Muzeului de Istorie a Transilvaniei nu este mai clară, pentru că ministrul Culturii n-a știut să ofere un răspuns în ce privește investițiile angajate în cadrul acestui obiectiv. Lucrările de investiție sunt solicitate și în clădirea Teatrului Național și în cea a Teatrului Maghiar, a precizat Barbu, afirmând că va încerca să găsească soluții de finanțare pentru acestea.

În ce privește declarațiile sale recente, cu privire la susținerea Timișoarei în competiția pentru titlul de capitală culturală europeană, el a precizat că ar fi fost o pură speculație a unui ziar central. „Eu am spus atunci la Timişoara că le doresc să-şi atingă obiectivul, dacă asta îşi doresc, de ce să nu le doresc să ajungă acolo, să organizeze manifestări culturale cât mai dese, să convingă pe cine trebuie să convingă. Le-am urat succes așa cum urez și Clujului și Iașiului și tuturor celorlalte orașe care mai candidează", a afirmat ministrul Barbu. În opinia sa, orașele sunt libere să concureze pentru că el, oricum, n-ar avea un cuvânt de spus în privința aceasta: „După cum ştiţi e un panel de experţi europeni, conform noii proceduri aprobate de Parlamentul European. Ministerul român al Culturii nu are niciun cuvânt de spus în acest proces, are responsabilitate în ceea ce priveşte instituţiile pe care le are în subordine, cum e la Cluj, la fel şi la Timişoara, încerci să ajuţi oraşul să fie credibil când îşi construieşte dosarul nu să-l împiedici prin proastă administrare a unor obiective pe care nu le administrează oraşul ci ministerul".

Ministrul a ținut să puncteze că la Cluj se simte ca acasă, că e orașul său de suflet, după București, având în vedere că aici și-a făcut doctoratul. Când a fost însă întrebat despre avantajele pe care le au orașele în competiția pentru titlul de capitală culturală, acesta a mai făcut o gafă susțind că la Cluj nu prea a apucat să vadă schimbările, lucrările urbanistice, așa cum a făcut-o în Timișoara și Iași. El a continuat susținând că a aflat mai târziu despre instenția Clujului de a candida pentru acest statut, în condițiile în care Primăria Cluj-Napoca este cea care a dat startul acestei competiții încă din 2009, când s-au pus bazele Asociației Cluj Capitală Clultură Europeană 2020. Încercând să păstreze un echilibru, ministrul Barbu a apreciat că nici unul dintre orașele candidate nu va beneficia de șansa pe care a avut-o Sibiul, în această competiție: "Oricare dintre ele ar ieşi trebuie să înţeleagă că nu vor mai avea şansa pe care a avut-o Sibiul în 2007, care a avut o şansă politică şi una economică. Atunci Sibiul a avut un stat partener, Luxemburg; nu şiiu dacă acum oraşul câştigător va putea identifica o oportunitate similară; pe de altă parte obţinerea titlului venea după o perioadă de boom economic. Să nu uităm că atunci Guvernul a pompat în Sibiu peste 200 de milioane de euro. Acum Guvernul nu are de unde să mai dea banii aceștia", a subliniat ministrul.