Oraşele care nu au reuşit să devină Capitale Culturale învaţă împreună cum să implementeze programele propuse în dosarul de candidatură. O reţea europeană ia naştere la iniţiativa Clujului.
Omul care a decis oraşul câştigător al titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021 a explicat motivul pentru care Clujul a pierdut în faţa Timişoarei.
Primari și city manageri din marile orașe ale României se întâlnesc la Cluj-Napoca pentru schimburi de bune practici în domeniile cultural și creativ.
Clujul a fost Capitală Europeană a Tineretului în 2015. A candidat şi pentru Capitală Europeană a Culturii 2021, însă a pierdut în faţa Timişoarei. Acum râvneşte la titlul de Oraş European al Sportului 2018.
O reţea europeană a oraşelor care au candidat şi n-au reușit să devină Capitală Culturală Europeană va lua naştere la Cluj. Vor să înveţe împreună cum să-şi pună în aplicare programele culturale cu care au candidat la competiţia internaţională.
Uniunea Europeană a lansat instrumentul de măsurare și monitorizare a modului în care cultura și creativitatea ajută la dezvoltarea orașelor.
Ştefan Teişanu, directorul Centrului Cultural Clujean, este invitatul emisiunii ZIUA LIVE, de vineri, moderată de jurnalista Anca Mureşan.
Centrul Cultural Clujean va implementa programele propuse pentru Capitală Culturală Europeană 2021. În cadrul AGA de săptămâna aceasta a fost prezentată noua echipă executivă a Centrului şi s-a lansat un apel la participare în proiectele CCC.
600.000 de lei au fost veniturile Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană în anul 2016 (ianuarie-noiembrie), conform raportului de activitate prezentat în cadrul adunării generale.
Recomandări: