Cum stau Clujul și Bucureștiul la capitolul mobilitate urbană. Ce loc ocupă cele două orașe în clasamentul "Smart Cities Mobility"

Cluj-Napoca a făcut progrese mari în gestionarea traficului și sustenabilitatea mediului, dar încă are nevoie de îmbunătățiri în mobilitatea activă și inițiativele inteligente, menționează un raport realizat de PwC Europa Centrală și de Est.

București și Cluj-Napoca se află încă într-un „stadiu incipient” când vine vorba de soluțiile de mobilitate urbană inteligentă, potrivit Indexului „Smart Cities Mobility" realizat de PwC Europa Centrală și de Est (PwC ECE).

Raportul analizează 25 de orașe din 15 țări, printre care și România, iar acestea primesc calificative în funcție de mai multe categorii, cum ar fi gestionarea traficului, sustenabilitatea mediului sau transportul public. Țările analizate sunt: Polonia, Cehia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Croația, Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia, Serbia, Kazakhstan și Azerbaijan.

Cele două orașe din România au înregistrat unele progrese, dar rămân în urma altor orașe din Europa Centrală și de Est, potrivit sursei citate. Bucureștiul are un progres notabil la capitolul transport public, dar se confruntă cu blocaje severe de trafic și o calitate slabă a aerului, arată analiza PwC. 

Aceeași sursă mai menționează că orașul Cluj-Napoca a făcut progrese mari în gestionarea traficului și sustenabilitatea mediului, dar încă are nevoie de îmbunătățiri în mobilitatea activă și inițiativele inteligente.

Managementul traficului

În orașele precum Budapesta, București, Kiev și Varșovia, traficul este foarte aglomerat, iar oamenii pierd mult timp din cauza acestui lucru. Șoferii petrec cu 40% mai mult timp în trafic decât ar face-o dacă drumurile nu ar fi aglomerate, este o concluzie a analizei citate.

 Sustenabilitatea mediului 

Dintre orașele analizate de PwC, Bucureștiul nu stă atît de rău când vine vorba de calitatea aerului. Mai rău se clasează orașele Almatî, Belgrade, Baku, Cluj Napoca, Katowice, Rzeszow, Ostrava, Kosice, Ljubljana, Lodz. 

Transportul public

PwC arată că, în ceea ce privește transportul public, orașele cehe Brno, Ostrava și Praga au cele mai mici costuri în raport cu venitul lunar și raportează cea mai mare rată de utilizare zilnică, între 53% și 69% dintre călătorii, față de media regională de 49%. Această utilizare ridicată poate fi atribuită, cel puțin parțial atribuită accesibilității transportului public în aceste orașe și regimurilor de subvenționare.

Mobilitate alternativă

Ca țară, Polonia stă cel mai bine la infrastructura pentru mersul cu bicicleta. Kievul are cea mai mare rată de persoane care merg pe jos, de 35%, urmat îndeaproape de București, Budapesta, Košice și Ljubljana, cu 29%, potrivit sursei citate.