Cum se va construi pe ultima bucată din Pipera Clujului

Urbaniştii cer zone verzi, infrastructură coerentă, dotări şi servicii prevăzute în proiectul de 14 ha, după ce ani întregi zona din sudul oraşului s-a dezvoltat pe sistemul „urbanism de parcelă", fără infrastructură pregătită înainte construcţiilor şi denumită chiar de arhitecţi Pipera Clujului.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru reparcelarea unui teren de 14,4 ha de la str. Mihai Românul şi construirea unui ansamblu de locuinţe individuale şi colective mici, cu servicii şi dotări a fost prezentat în şedinţa din această săptămână a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU). Pentru proiect s-au asociat mai mulţi proprietari de terenuri, avându-l ca titular pe Traian Cojan. „Am reuşit să adunăm aproape toţi proprietarii din zonă, am propus o reţea stradală rezonabilă, cu drumuri de 9-10 m şi trotuare pe ambele părţi. Am prevăzut zone de locuinţe colective cu 3 şi 6 apartamente şi zone de servicii şi dotări. Există câţiva beneficiari interesaţi să facă grădiniţă, dar aici sunt în discuţii schimburi de terenuri. Cei care vor grădiniţă nu au tocmai cele mai potrivite parcele pentru această funcţiune", a detaliat Valentin Moldovan, arhitect care a lucrat la proiect.

Suprafaţa mare de teren la dispoziţie creează posibilitatea unui proiect integrat, într-o zonă invadată de construcţii şi dezvoltată haotic, chiar în anii recenţi, când piaţa imobiliară a avut prioritate în faţa infrastructurii şi urbanismului, constată arhitecţii. „E un proiect important, prin dimensiune şi poziţionare. Acolo este o zonă cu multe deficienţe, iar aceasta este cea mai mare suprafaţă neocupată în sud de Bună Ziua. Cu toate acestea, nu ştim care e densitatea propusă prin noul proiect şi câţi locuitori vor fi. Sunt informaţii esenţiale. Fiind o mare zonă neocupată, propunerea trebuie să aibă un caracter unitar", a spus arhitectul Eugen Pănescu, membru al CTATU. „Trama stradală propusă are deficienţe evidente; străzile nu reuşesc să aibă continuitate. Nu se găsesc zone verzi coerente, deşi locuinţe ar fi de ordinul sutelor, aşa că se impun zone de agrement şi de sport", a completat Pănescu.

Spaţii publice, locuri de joacă pentru copii, scuaruri şi grădini de cartier a solicitat Adrian Iancu, membru al CTATU. „Probabil că aţi avut limitări din cauza parcelării anterioare, dar nu îşi doreşte nimeni cartiere-dormitor, la asemenea dezvoltări de zone rezidenţiale trebuie toate dotările necesare. Nu vă cere nimeni să puneţi universităţi, dar serviciile de bază trebuie incluse", a menţionat Ligia Subţirică, arhitectul şef al municipiului. Spaţiile publice nu sunt suficiente, se propune o prea mare densificare cu locuinţe, iar elementele naturale (două cursuri de apă) nu sunt exploatate, a constatat arhitectul Şerban Ţigănaş. „E important că se studiază o zonă de asemenea amploare. Se poate construi în aşa fel încât să se contrazică eşecurile din apropiere, din Bună Ziua, o zonă ce nu are de-a face cu urbanitatea, dezvoltată cu frânturi de infrastructură. Viziunea generală pentru acest nou cartier, pentru această zonă nu ar trebui să fie cu atât de multă miză pe construcţiile colective. E şi în folosul proprietarilor ca lucrurile să pornească acum ca lumea, altfel nu vor reuşi să vândă", consideră Ţigănaş.

Prezenţi la şedinţa CTATU, reprezentanţii proprietarilor au menţionat că se încearcă ascocierea între vecini şi conturarea unui proiect de şapte ani. „Zona Bună Ziua, pornită puternic, nu s-a consolidat nici după 20 de ani. Aceşti şapte ani de care vorbiţi nu reprezintă un argument. Dar că se face un PUZ acum pe 14 ha este grozav", a replicat Ţigănaş. Deşi arhitecţii au văzut ca principal avantaj pentru dezvoltarea coerentă a zonei tocmai suprafaţa mare de teren disponibilă, primarul Emil Boc a avut o altă viziune în finalul discuţiei, în urma complicaţiilor intervenite şi a sugestiilor. „E bine că proiectul se face pe o suprafaţă atât de mare?", i-a întrebat primarul care conduce şedinţele pe colegii de comisie. Discuţia privind suprafaţa de 14 ha s-a finalizat de această dată fără un verdict, urmând ca proiectanţii să revină cu o propunere pentru ansamblu în urma recomandărilor din şedinţă.