3 miliarde de euro, banii pe care constructorii îi mai așteaptă de la stat după PNRR: „2027 va fi un an greu, deoarece nu vedem nicio luminiță”

Încheierea PNRR pune presiune pe sectorul construcțiilor din România, după ce numeroase proiecte nu au putut fi finalizate în termenul stabilit.

Vlad Mureșan, prim-vicepreședintele Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania și CEO al Aquaserv și M Install, susține că România trebuie să tragă mai multe învățăminte din acest program și să se concentreze, în viitor, pe proiecte mature, care pot fi realizate în termenele asumate.

La o conferință de presă organizată luni, 14 septembrie, despre încheierea PNRR și viitorul construcțiilor după acest program, Vlad Mureșan a vorbit despre dificultățile întâmpinate în implementarea investițiilor și despre riscul ca sectorul construcțiilor să intre într-o perioadă dificilă. Potrivit lui Mureșan, numeroase obiective asumate prin PNRR nu au putut fi realizate. Printre acestea se numără proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, dar și investiții în sistemul sanitar.

„Am vrut să renovăm și să construim 49 de spitale. Am reușit doar opt, dintre care cred că vor fi finalizate 100% doar șapte. Am vrut să reabilităm o mare parte din infrastructura feroviară și am reușit doar 60% din ceea ce ne-am propus”, a spus el.

Recepții la 95%, dar fără branșamente

Una dintre problemele semnalate de reprezentantul constructorilor este legată de faptul că unele investiții au ajuns aproape de final, dar nu pot fi recepționate sau puse în funcțiune din cauza branșamentelor la utilități.

„A trebuit să schimbăm o lege, să schimbăm regulamentul de recepție la terminarea lucrărilor, deoarece ne-am dat seama că nu putem finaliza aceste lucruri. S-a dat această derogare prin care putem să recepționăm o investiție la un stadiu fizic de 95%, dar fără a avea branșamentele electrice”, a afirmat Vlad Mureșan.

Acesta consideră că astfel de blocaje birocratice afectează direct proiectele de infrastructură și construcții.

„Nu poate funcționa acea clădire fără să aibă branșamentele. De ce avem această birocrație imensă în țară? De ce autoritățile competente nu ne pot da cele necesare astfel încât să putem finaliza investițiile la timp? Pe majoritatea șantierelor noastre avem această problemă cu branșamentele electrice”, a declarat el.

Constructorii spun că au lucrat miliarde de euro, dar au încasat doar o parte din bani. Mureșan a făcut și o diferențiere între gradul de absorbție raportat pentru PNRR și banii care au ajuns efectiv în România.

„Se raportează un grad de absorbție de 93% pe acest program. Gradul de absorbție este diferit de banii pe care România i-a încasat. Momentan am încasat doar 13 miliarde de euro”, a precizat acesta.

Potrivit reprezentantului Patronatului Societăților din Construcții, România mai are de primit aproximativ 7,5 miliarde de euro, însă încasarea acestor bani depinde de îndeplinirea unor jaloane.

„Avem de încasat încă 7,5 miliarde de euro, care nu știm dacă le vom încasa sau nu. Depinde de multe jaloane pe care trebuie să le îndeplinim. Și, observând ce se întâmplă în țară, este un risc foarte mare să nu încasăm acești bani”, a spus Mureșan.

Sectorul construcțiilor a avut un rol important în implementarea PNRR, însă constructorii susțin că există întârzieri și probleme privind plata lucrărilor.

„Suma pe care ne-o datorează statul român. Din sectorul construcțiilor din PNRR a însemnat aproximativ 9 miliarde de euro. 6 miliarde de euro s-au executat lucrări, din care s-au încasat 3 miliarde de euro. Deci 3 miliarde de euro încă trebuie să încasăm din PNRR”, a explicat Vlad Mureșan.

„Nu orice vis politic trebuie finanțat”

În opinia sa, una dintre principalele lecții ale PNRR este că România trebuie să aleagă mai atent proiectele care primesc finanțare.

„Trebuie să finanțăm proiectele mature. Nu orice vis politic trebuie finanțat. Acest PNRR parcă a fost ușa deschisă pentru toate. Fiecare, pe criterii politice, ce a vrut să finanțeze a fost pe acea listă”, a afirmat Mureșan.

Acesta a dat însă și exemplul infrastructurii din Moldova, pe care îl consideră un succes al programului.

„Cine și-ar fi imaginat ca astăzi să ajungi mai repede de la Iași la București decât de la Cluj la București? Este un adevăr. Autostrada Moldovei s-a creat pe acest PNRR și a fost un real succes. Deci se poate. Dar trebuie să ne alegem foarte bine proiectele pe care le vom finanța”, a declarat el.

„Nu este normal ca o licitație să dureze doi ani”

Un alt punct criticat de Vlad Mureșan este durata procedurilor de achiziție publică. În opinia sa, termenele foarte lungi lasă constructorilor prea puțin timp pentru executarea lucrărilor.

„O licitație care durează doi ani de zile nu este normală. Dacă în doi ani obții autorizația de construire, în alți doi ani faci licitația și o atribui, mai rămâne un an în care noi, ca și constructori, trebuie să facem minuni în șantier. Nu putem face acest lucru. Efectiv, nu se poate”, a spus acesta.

Mureșan a atras atenția și asupra capacității beneficiarilor de a derula proiecte de asemenea amploare, în condițiile în care prin PNRR banii au fost acordați beneficiarilor finali, printre care spitale și primării.

„Oare toate aceste unități administrativ-teritoriale sau beneficiari au avut capacitatea de a derula astfel de proiecte? Și de aceea s-au pierdut banii. Mulți nu au știut cum să își emită autorizația de construire, să facă rost de avizele necesare sau să deruleze procedurile de achiziție publică”, a explicat el.

Constructorii avertizează: „Nu vedem nicio luminiță”

În ceea ce privește perioada următoare, reprezentantul Patronatului Societăților din Construcții se declară îngrijorat de impactul încheierii PNRR asupra firmelor din domeniu.

„Dacă nu ne ajută nimeni, următorul exercițiu financiar nu știu cu cine îl vom construi, probabil doar cu firme din afară, nu și cu firme românești. Trebuie să avem grijă de acest capital autohton care s-a creat, de acest capital de lucru”, a declarat Vlad Mureșan.

El spune că ultimii patru-cinci ani au fost buni pentru sectorul construcțiilor, însă situația s-a schimbat în ultimul an.

„Cred că anul viitor va fi un an greu, deoarece nu vedem nicio luminiță. Nu vedem niciun tunel din cauza acestei lupte politice și datorită faptului că un exercițiu financiar mare s-a încheiat. Până va fi activ următorul, va dura doi-trei ani, în care nu știm efectiv ce vom avea de lucru”, a concluzionat acesta.