Ardelenii pregătesc proiecte europene de 1 miliard de euro

Valoarea cererilor de fonduri europene a Regiunii Nord-Vest (RNV) prin Programul Operaţional Regional (POR) depăşeşte 1 miliard de euro. Pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi infrastructură solicitările ajung să fie şi de şapte ori mai mari decât fondurile alocate de la Bruxelles.

„Toate cele şase reşedinţe de judeţ ale noastre, Cluj-Napoca, Baia Mare, Bistriţa, Oradea, Satu Mare, Zalău, au depus cereri de finanţare pentru planuri de mobilitate urbană, domeniu pentru care alocarea este de 194 de milioane de euro. Există şi 10 oraşe care nu sunt reşedinţe de judeţ care au depus proiecte.

Principiul de finanţare va fi primul venit, primul servit, iar pentru aceste localităţi care nu sunt reşedinţe de judeţ va fi mai greu, pentru că prima categorie va avea prioritate. Cluj-Napoca merge pe revoluţionarea transportului public de călători, Oradea, pe noul concept de mobilitate policentrică, Bistriţa, pe linia verde, iar Satu Mare alocă întreg bugetul proiectului pe sistemul de biciclete”, spune Marcel Boloş, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV).

Cea mai mare bătaie: pe IMM-uri şi drumuri

Până în prezent instituţia a înregistrat 1.075 de cereri de finanţare pe POR 2014-2020. Există linii de finanţare care înregistrează solicitări de 3-5 ori mai mari decât fondurile repartizate, îndeosebi cele pentru mediul de afaceri, infrastructură, dar şi pentru servicii sociale şi de sănătate cererile sunt mari.

„Şansa regiunii noastre de a o duce mai bine este de a avea o cât mai bună implementare a proiectelor, pentru că dezvoltarea ei depinde în mare măsură de aceşti bani europeni. Vom realiza inclusiv o platformă pe telefonul mobil în care beneficiarii vor fi ţinuţi la curent cu faza în care se află cererilor lor”, spune Boloş.

Retrocedările ţin în loc proiectele
 
Primăria Cluj-Napoca s-a numărat printre cei mai mari beneficiari de sume de la UE, însă edilul Emil Boc face un apel la înţelegere din partea Comisiei Europene (CE). „De la Bruxelles nu se prea înţelege că noi am trecut prin 50 de ani de comunism, perioadă în care altul era regimul proprietăţilor.

Ca să modernizăm linia de tramvai la Cluj am avut nevoie de un proces de restituire pentru că strada pe care circula acesta avea alt regim acum 100 de ani şi este greu de acceptat că acea stradă nu mai era publică, ci a altcuiva, iar în proiect tu trebuie să demonstrezi că aparţine acum oraşului”.

Primarul a explicat strategia urmată de instituţie. „În ultimii ani au dispărut multe întreprinderi din Cluj-Napoca. Noi ne-am focalizat spre partea de universităţi, de cercetare, de inovaţie, de tehnologia informaţiei, să devenim un oraş inteligent. Folosim tehnologia pentru ridicarea calităţii vieţii”.

Între Silicon Valley şi Valea Clujului

Oficialii europeni atenţionează însă că România trebuie să reducă din centralizare şi din birocraţie, altfel i se vor retrage fondurile alocate din partea UE. „Eu am zis încă din 1990 că aveţi prea multe judeţe, iar un judeţ mic nu are autoritate de planificare. Regiunile din România trebuie să coopereze între ele, dar şi cu altele din Europa. Ţările din UE spun aşa: banii noi pe care îi dăm nu sunt consumaţi, iar atunci de ce să vă mai acordăm fonduri, dacă tot nu le folosiţi?

Pe partea de specializări nu are rost să vă axaţi pe 40 de domenii, ci doar pe patru în care sunteţi buni. Nu faci pe model de Silicon Valley, ci de Valea Clujului, unde să ai mai multe clustere care să atragă tineri cu iniţiativă, afaceri incipiente, dar nu cu tinerii care au plecat în Germania, ci cu cei pe care îi ţii aici. Atunci vor apărea şi marile companii interesate să facă business aici”, consideră Lambert von Nistelrooij, şeful comisiei Regi a Parlamentului European.

Ameninţare de la Bruxelles: vă tăiem banii

„Dacă o ţară este prea centralizată, avem o problemă, pentru că expertiza pentru un anumit proiect este la Iaşi, nu la Bucureşti, însă România trebuie să elibereze aceste forţe locale. La Cluj se vede ceea se se poate face. Recunoaştem că nici noi, la CE, nu am făcut legislaţia cea mai accesibilă, însă fiecare guvern care s-a succedat la Bucureşti a complicat şi mai tare lucrurile.

Iar oamenilor le place să facă lucrurile simple şi nu să se complice când este vorba să opteze pentru fondurile europene. Am văzut şi noi cum au decurs lucrurile şi am luat bani de la liniile de finanţare pentru transport în micile oraşe, care aveau şanse minime de a se concretiza, şi le-am transferat către mediul de afaceri, unde în RNV au fost cereri şi de şapte ori mai mari decât alocarea iniţială”, a explicat Carsten Rassmusen, şeful DG Regio.

Tehnologie în loc de drumuri
 
„Nu faceţi şi la Cluj greşeala de la Bruxelles. Acolo s-au făcut străzi late şi tot traficul a mers spre centru, iar acum oraşul este blocat. Nu neg că există un impuls  al autorităţilor de a face prima dată infrastructura rutieră; Oradea nu putea realiza toate transformările pe care le-a făcut decât în anul 2040 dacă nu avea bani europeni. Regiunile Nord-Est şi Nord-Vest sunt incluse într-un program special pentru specializări inteligente în valoare de 50 de milioane de euro, deja 25 de milioane sunt în curs de accesare, numai să existe deschidere şi din partea Guvernului României”, a spus Rassmusen.

Buget dublu, dar insuficient
 
Specialiştii în fonduri europene au remarcat că alocările destinate României pe POR aproape s-au dublat, de la 4,8 miliarde de euro în exerciţiul financiar 2007-2013 la 8,1 miliarde în 2014-2020. „Pe actualul exerciţiu avem semnate în regiune 713 contracte, însă doar 29 de proiecte sunt contractate şi aşteptăm aprobările de la minister. Bugetul pentru Nord-Vest este şi el dublu, de 858 de milioane de euro.

De la şase axe s-a ajuns acum la 12 şi au apărut linii noi de finanţare: cercetare, inovare, înfiinţarea de incubatoare de afaceri, economia mai puţin poluantă. Se vor construi şi trei spitale regionale, dintre care unul la Cluj. Până acum avem cereri de 550 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 14% din suma generală pentru 2014-2020”, a precizat Sanda Cătană, director executiv al POR în Regiunea Nord-Vest.

Desant european la Cluj

ADRNV şi CE organizează, în perioada 18-20 septembrie, Zilele REGIO. Conferinţa Smart Regional Development are ca teme ca dezvoltarea regională, conceptul de smart city, dezvoltarea urbană inteligentă şi adună cei mai relevanţi vorbitori de la nivel european şi naţional în domeniu.  
 
Lideri ai PE, reprezentanţi ai Direcţiilor Generale ale UE, ai ministerelor româneşti şi ai organizaţiilor româneşti şi străine implicate în dezvoltare regională şi urbană dezbat modul în care proiectele de investiţii finanţate prin REGIO construiesc inteligent prosperitate la nivelul comunităţii regionale şi ale comunităţilor locale.

În această perioadă are loc şi vizita comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu, la Cluj-Napoca, Zălau, Jibou şi Dej. Ea va susţine un dialog cu cetăţenii şi va vizita mai multe proiecte finanţate prin REGIO. 

Cum se împart banii europeni în Ardealul de Nord
(POR 2014-2020)
 
Economie cu emisii reduse de CO2.............241 mil. euro                 
Dezvoltare urbană....................................198 mil. euro
Infrastructură rutieră regională...................116 mil. euro
Îmbuunătăţirea competitivităţii IMM............97 mil. euro
Infrastructură socială şi de sănătate............60 mil. euro
Regenerare urbană, patrimoniu cultural.......48 mil. euro
Infrastructură de educaţie..........................37 mil. euro
Promovare transfer tehnologic....................29 mil. euro
Diversificare economică prin turism..............14 mil. euro
Regenerare economică şi socială.................12 mil. euro
 
Sursa: ADRNV