BNR, mai încrezătoare în scăderea inflației. La cât preconizează că va coborî

Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație cu aproape un procent mai mică pentru finele anului 2024, comparativ cu prognoza anterioară.

BNR estimează că inflaţia va coborî la 4% în decembrie 2024 şi la 3,4% în ultima lună a anului 2025.

Conducerea BNR anunţă o ameliorare a perspectivei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp, potrivit minutei şedintei de politică monetară din 7 august.

Banca Naţională estimează că inflaţia va coborî la 4% în decembrie 2024 şi la 3,4% în ultima lună a anului 2025, conducerea BNR anuntând o ameliorare a perspectivei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp, potrivit minutei şedintei de politică monetară din 7 august.

Anterior, BNR estima un nivel de 4,9% la finele lui 2024 şi de 3,5% la final de 2025.

Descreşterea va fi antrenată pe mai departe prioritar de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste şi al modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate începând cu luna aprilie.

Membrii Consilului BNR au sesizat, totodată, că efectele de bază dezinflaţioniste se vor manifesta cu precădere la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, precum şi pe segmentele preţuri administrate şi combustibili, în timp ce mici efecte de bază de sens opus vor afecta în perspectivă apropiată dinamica preţurilor alimentelor procesate, care va cunoaşte astfel o inflexiune în trimestrul III 2024, inclusiv sub influenţa inversării traiectoriei cotaţiilor unor materii prime agroalimentare.

Incertitudini semnificative sunt însă asociate evoluţiei viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul modificărilor legislative din domeniu şi al secetei prelungite din acest an, precum şi perspectivei cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice, au subliniat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a observat că presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali sunt aşteptate să persiste pe întregul orizont de prognoză şi să se atenueze doar uşor în raport cu prima parte a anului curent şi cu prognoza precedentă, în condiţiile în care, după o mică restrângere în semestrul II 2024, excedentul de cerere va rămâne probabil aproape constant pe parcursul următoarelor şase trimestre, la o valoare semnificativă, marginal inferioară celei previzionate anterior.

Totodată, dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat este anticipată să-şi prelungească ascensiunea pe ansamblul anului curent şi să depăşească astfel nivelul în uşoară scădere prognozat anterior.

Inflaţia de bază va recepta însă şi influenţele însemnate şi tot mai pronunţate ale efectelor de bază dezinflaţioniste anticipate să se manifeste pe segmentele mărfuri nealimentare şi servicii, care vor devansa cu mult influenţele de sens opus ce vor veni în perspectivă apropiată din evoluţia dinamicii preţurilor alimentelor procesate. De asemenea, efecte dezinflaţioniste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de aşteptat din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar mai cu seamă din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, într-un ritm chiar ceva mai alert decât în proiecţia precedentă.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă mai alert decât dinamica inflaţiei headline şi decât s-a previzionat anterior, coborând la 4,6% în decembrie 2024, la 3,5 % în ultima lună din 2025 şi la 3,4% la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu valorile de 5,3%, 3,7% şi respectiv 3,5% indicate de prognoza precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă.

În ceea ce priveşte creşterea economică, BNR se aşteaptăca ea să accelereze pe ansamblul intervalului 2024-2025, deşi ceva mai puţin decât în prognoza precedentă, pe fondul decelerării inflaţiei şi al redresării treptate a cererii externe, dar mai ales sub impactul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

S-a observat că, similar previziunilor precedente, consumul gospodăriilor populaţiei este aşteptat să redevină în anul curent şi să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în condiţiile accelerării semnificative a creşterii venitului disponibil real – sub influenţa majorărilor de salarii şi transferuri sociale suprapuse traiectoriei descendente relativ mai joase a ratei inflaţiei –, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

O contribuţie însemnată la dinamica PIB va continua probabil să vină şi din partea formării brute de capital fix, a cărei creştere este aşteptată să încetinească totuşi considerabil în 2024-2025, după accelerarea puternică din 2023, dar să rămână alertă din perspectivă istorică, pe fondul atragerii şi utilizării unui volum important de fonduri europene, însă în scădere faţă de 2023 şi în contextul unor incertitudini însemnate asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi tensiunilor geopolitice şi evoluţiilor economice din Europa, au remarcat membrii Consiliului.

În schimb, evoluţia exportului net este aşteptată să redevină şi să rămână mai contracţionistă în 2024-2025 decât s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva creşterii relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă.

În aceste condiţii, deficitul de cont curent îşi va stopa probabil corecţia descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 şi va rămâne astfel semnificativ deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat membrii Consiliului.