Cei 100.000 de studenţi ai Clujului sunt disputaţi nu numai între companiile multinaţionale şi locale, ci şi de marile oraşe ale ţării. Braşovenii afirmă că le vor face tinerilor inteligenţi oferte de nerefuzat, însă clujenii îi vor ca argument principal pentru succesul programului Capitală Europeană a Tineretului (CET).
„Ne propunem să furăm studenţii buni de la Sibiu şi Târgu-Mureş, dar şi de la Cluj sau Timişoara. Le vom pune pe masă o ofertă foarte bună. Clujul merge pe atragerea marilor companii, pe tehnologia informaţiei, noi ne axăm pe antreprenori. Miza pe investiţiile străine directe reprezintă o problemă, rana produsă de plecarea Nokia din Cluj încă nu s-a vindecat, iar Bosch şi De'Longhi nu o vor compensa. Nu ne punem întrebarea de ce aceste companii pleacă din ţările lor? Germania a declanşat deja o strategie de re-relocare a companiilor sale care aduc valoare adăugată mare şi salarii mari, în timp ce ţara noastră nu are un sistem eficient de atragerea a acestora. Prefer să aduc într-o încăpere 1.000 de antreprenori locali decât o companie mare. În loc de HP, prefer IP, adică Ionescu şi Popescu", susţine Ionuţ Ţaţa, reprezentant al Clusterului pentru Inovare şi Tehnologie Braşov.
Acesta a avertizat factorii locali că există firme din Cluj care preferă să îşi stabilească sediul în alte ţări, în lipsa unei politici viabile de reţinere a acestora. „Ne fură bulgarii start-up-urile, pentru că ei le oferă şi sediu, şi finanţare de 25.000 de euro, plus alte facilităţi. Uitaţi-vă la UseTogether, firmă clujeană care emite facturi în bulgară. Se pot înmatricula şi maşini acolo, sunt scutiri de taxe. Ca să ajungi în Silicon Valley îţi trebuie şase ani să iei viza; până atunci se desfiinţează companii, se cumpără altele. Noi avem nevoie aici de antreprenori care exportă, care aduc bani din afară", a avertizat specialistul braşovean.
Alina Ocrainiciuc, din partea Junior Chamber International, a relevat faptul că rata afacerilor noi a crescut la Cluj cu 25% faţă de anul trecut, conform Oficiului Registrului Comerţului. Organizaţia are 200.000 de membri la nivel global şi vrea să îi atragă pe străini în proiectul CET. Ovidiu Cîmpean, şeful de serviciu în Primăria Cluj-Napoca, a prezentat proiectul viitorului Centru Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC) din Dealul Lomb, programat să atragă 26 de companii, majoritatea întreprinderi mici şi mijlocii, care să constituie, împreună cu orăşelul informaticienilor, Cluj Innovation City, un pol al cercetării pentru Europa Centrală şi de Est (ECE). CREIC va ocupa o suprafaţă utilă de 13.200 mp şi se va axa pe industria filmului, design, grafică, software. „La ultimul recensământ Clujul avea mai mult cu 10.000 de oameni, să nu îi mai punem la socoteală şi pe cei 20.000 din cea mai mare comună din România, Floreşti. Vrem să facem din Cluj cea mai atractivă destinaţie din ECE pentru turism, business, educaţie", a remarcat Andras Farkas, coordonatorul programului CET.
Andreea Marcu, expert în comunicare al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, a subliniat că planul de dezvoltare regional pentru 2014-2020 este aproape finalizat. Sunt în pregătire proiectele prioritare ce vor fi transpuse în practică din 2015 încolo. „Va putea fi identificată o zonă cu probleme mari din Cluj-Napoca, unde să se se asigure o finanţare foarte mare, de câteva zeci de milioane de euro", a sugerat Marcu. Florin Moroşanu, directorul Asociaţiei Cluj, Capitală Culturală Europeană 2021, sfătuieşte diriguitorii oraşului să aibă grijă de ce îşi propun pentru acest program. Liverpool (Anglia) a avut un rulaj de 800 de milioane de lire sterline, Lille (Franţa) a atras 8 euro la 1 euro investit, Linz (Austria) a realizat 7.700 de evenimente, însă la Marsilia s-a creat Muzeul Civilizaţiilor cu 300 de milioane de euro, bani greu de recuperat pe viitor, iar oraşul englez a mărit taxele locale, iar la Patras (Grecia) s-au făcut repede clădiri cărora le-a căzut tencuiala la inagurare", a spus Moroşanu. Conferinţa Afaceri.ro, desfăşurată ieri la Cluj, a avut ca temă perspectivele de business ale oraşului generate de programul CET 2015.
Valul de turişti, fata morgana
Lucia Morariu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, a sugerat ca, în concordanţă cu master planul naţional de profil, Clujul să fie promovat ca destinaţie turistică specială pentru tineri. „Până în ianuarie 2014 ar trebui să avem deja programul evenimentelor, ca să cerem deja tarifele hotelurilor. Altfel vom avea aceeaşi problemă ca la Sibiu, unde, prin lipsa de comunicare dintre autorităţi, agenţii de turism şi touroperatori, s-au trezit că hotelierii nu vor să ofere nicio reducere, sperând la turiştii care le vor invada unităţile valuri-valuri, plătind tarifele de recepţie, eventual fără nicio factură", subliniază Morariu.
