BT: “Perioada imobiliară de miere s-a terminat”. Clujul, singurul oraș cu bază de date despre tranzacții

BT: “Perioada imobiliară de miere s-a terminat”. Clujul, singurul oraș cu bază de date despre tranzacții
Profesioniștii din imobiliare au analizat piața din România în context european | Foto: Imobiliare.ro

Faptul că salariile reale și-au încetinit creșterea se va reflecta negativ în piața locuințelor, iar ritmul de majorare a prețurilor va scădea, susține Andrei Rădulescu, director analiză economică în Banca Transilvania.

“Între evoluția prețurilor locuințelor și cea a salariilor reale există o evidentă corelație: faptul că acestea din urmă și-au încetinit creșterea în ultima perioadă este semnificativ. E clar că perioada «de miere» s-a terminat și urmează o perioadă de ajustare, de decelerare. În concordanță cu ceea ce poate fi observat la nivel european sau în SUA, ritmul de majorare a prețurilor locuințelor din România a mai încetinit, nemaiexistând o atât de mare forță de creștere”, a precizat Andrei Rădulescu, la o întrunire a Clubul Profesioniștilor în Imobiliare (CPI).

Posibilii cumpărători au devenit mai reticenți

Reprezentanți ai mediului bancar, evaluatori și consultanți în domeniul imobiliar au analizat evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale. “Prețurile locuințelor din România și-au continuat tendința ascendentă în 2017. La nivelul trimestrului III al anului trecut, rata anuală de creștere se situa ușor peste nivelul de alertă stabilit de Uniunea Europeană, respectiv 6%. Este, totuși, de menționat că alte țări din regiune, precum Cehia sau Ungaria, au consemnat majorări semnificativ mai mari, de circa 10%”, a remarcat Florin Dragu, șeful Serviciului de monitorizare riscuri sistemice din cadrul Băncii Naționale a României.

Există patru inițiative legislative aflate în Parlament care vor avea impactul asupra procesului de creditare, a precizat Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor. Dorel Niță, coordonatorul departamentului de analize al portalului Imobiliare.ro, a menționat că, de la jumătatea anului trecut, consumatorii au început să fie mai reticenți, piața fiind caracterizată de o volatilitate crescută ca urmare a programului Prima Casă și a evoluției dobânzilor, premise ca solicitările implicit și creșterea prețurilor să se tempereze. „Nu există premise pentru șocuri”, spune Niță.

Clujul și-a scos tranzacțiile la vedere

Un obstacol important în urmărirea evoluției prețurilor proprietăților rezidențiale este reprezentat de lipsa unor informații exacte privind valorile de tranzacționare. „Piața imobiliară din România e foarte puțin transparentă. Nu există o bază de date unitară cu privire la tranzacții”, a punctat Laurențiu Stan, asociat în cadrul FairValue Consulting.

„Suntem, alături de Grecia, singurele țări din Zona Euro care nu au o bază de date cu tranzacții imobiliare. Nu există ceva centralizat, la nivel național. Este notabil pe plan local demersul Primăriei Cluj, ce a luat decizia publicării informațiilor cu privire la valorile de vânzare a imobilelor.

Există și un sector din București care a întocmit o asemenea listă, însă datele sunt confidențiale. Pentru a veni în sprijinul pieței, este esențial ca asemenea baze de date să fie publice, fie și contracost”, spune Dana Ababei, președinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România (ANEVAR).

Se construiește mai puțin și cu mari întârzieri

Volumul livrărilor de anul trecut, de 53.000 de unități locative la nivel național, s-a situat sub nivelul consemnat în 2016, dar și sub cel din perioada 2008-2009, de 60.000 de unități. În București - Ilfov au fost finalizate 10.000 de locuințe, sub nivelul estimat inițial, adesea în contextul întârzierilor în procesul de construcție, însă în Varșovia, un oraș cu o densitate mai mică a populației , s-au construit 20.000 de unități.

Cererea de locuințe este definită de caracteristicile demografice, susține Daniel Manațe, fost președinte al ANEVAR. “România are niște poli regionali de dezvoltare care acționează ca niște magneți, atrăgând tot mai mulți locuitori. Aici, cererea de locuințe este cea mai ridicată, în vreme ce alte localități se confruntă cu fenomenul scăderii demografice".

Centrele regionale ale României, mai atractive decât Bucureștiul

Centrele regionale devin din ce în ce mai importante pe piața rezidențială. „Dacă până acum creșterea a venit în principal din București, în viitor celelalte mari orașe vor avea un rol tot mai important”, observă Mihai Pătrulescu, senior associate în cadrul companiei de consultanță Colliers International.

”Există studii care arată că la nivel global calitatea locuințelor este percepută ca fiind una de valoare dacă există aceste caracteristici ale proprietăților rezidențiale: calitatea aerului, apropierea de școli și grădinițe și de aeroport. În România, 96% dintre cei care locuiesc în case sunt și proprietarii acestora”, relevă Ion Anghel, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice București.

ANEVAR reprezintă 4.000 de membri titulari persoane fizice şi 500 de companii care deţin calitatea de membri corporativi. CPI este o inițiativă care își propune să creeze un context de interacțiune și profesionalizare pentru comunitatea imobiliară din România. Acesta a organizat 80 de evenimente în București, Timișoara, Cluj, Iași, Brașov, Constanța cu 4.000 de agenți imobiliari participanți.

Comenteaza