BUSINESS FOCUS. Intră mai mulţi bani la buget

 
Această evoluție a fost determinată, îndeosebi, de dinamica veniturilor fiscale, în urcare cu 11,4% an/an, la 11,7 miliarde de lei (1,7% din PIB). În cadrul acestora se notează evoluția încasărilor din impozitul pe profit (+23,7% an/an, la 0,3 miliarde de lei, 0,04% din PIB. Încasările din impozitul pe salarii și venit au urcat cu 16,9% an/an, la 2,3 miliarde de lei, reprezentând 0,3% din PIB.
 
Încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 11,5% an/an, la 0,3 miliarde de lei, în timp ce încasările din taxa pe valoarea adăugată s-au majorat cu 18,5%, la 6 miliarde de lei (0,8% din PIB). Veniturile nefiscale s-au majorat cu 25,4% an/an, la 1,9 miliarde de lei (0,3% din PIB). Intrările la buget din contribuții de asigurări au scăzut cu 3,4% an/an, la 4,6 miliarde (0,7% din PIB), evoluție influențată de reducerea CAS la angajator de la 1 octombrie 2014.
 
Cheltuielile bugetare au scăzut cu 10,7% an/an, la 14,4 miliarde de lei (2% din PIB), evoluție determinată de declinul componentelor investiții publice: -15% an/an, la 0,3 miliarde lei; bunuri și servicii: -25,1% an/an, la 2,1 miliarde (0,3% din PIB); subvenții: -60.7% an/an, la 0,3 miliarde lei (0,04% din PIB). Componenta transferuri s-a diminuat cu 2,6% an/an, la 7.4 miliarde de lei (1% din PIB).
 
Pe partea de cheltuieli se notează contribuția plăților efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent (-348 milioane de lei în ianuarie 2015, comparativ cu -55 milioane în ianuarie 2014). Cheltuielile cu dobânzi au crescut cu 2,6% an/an, la 0,8 miliarde de lei (0,1% din PIB) (evoluție determinată de majorarea în valoare absolută a datoriei publice – nivel record de 39 de miliarde de euro în 2014), în timp ce cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă au urcat cu 110,8% an/an.
 
Finanțele publice au consemnat în ianuarie un excedent de 3,95 miliarde de lei (0,6% din PIB), în intensificare cu 163,7% an/an. Din analiza dinamicii veniturilor și cheltuielilor bugetare în ianuarie se pot desprinde ameliorarea execuției bugetare pe partea de venituri, evoluție determinată atât de redinamizarea cererii interne, dar și de o fiscalizare mai bună în contextul menținerii normelor de impozitare; pe partea de cheltuieli bugetare se notează scăderea componentei bunuri și servicii (pozitiv) și declinul investițiilor publice (negativ).
 
Pe termen mediu se generează spațiu fiscal care ar putea fi folosit pentru implementarea unor măsuri de relaxare. Acesta trebuie utilizat cu prudență, astfel încât să fie respectate normele Compactului Fiscal și să se evite acumularea unor noi dezechilibre macroeconomice, aspect semnalat de Comisia Europeană în februarie, când a deschis procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România. Există spațiu pentru ameliorarea execuției bugetare, dar și a colectării.

Andrei RĂDULESCU

BT Research Team