Video Clujul cere Germaniei intrarea României în Schengen

Oameni de afaceri și universitari din Transilvania au solicitat oficialilor germani, la Cluj, sprijin pentru admiterea țării noastre în Spațiul Schengen. Ei motivează că lipsa României din zona liberă europeană aduce mari pierderi firmelor locale, mai ales transportatorilor.

“Trebuie clarificată cât mai repede intrarea noastră în Schengen. În județele din zona de frontieră stă la vamă din ce în ce mai multă lume. Aveam o conferință, la Satu Mare, cu oameni de afaceri din Germania, Austria, Estonia, care erau surprinși că au fost nevoiți să stea ore în șir în așteptare. Ne-au și spus: dar voi nu sunteți în Uniunea Europeană?”, relatează reprezentanții unei organizații de business.

“Olanda s-a opus constant intrării României în Schengen, iar Germania și Franța s-au folosit de acest alibi. Noi ne-am dotat frontierele, suntem al doilea contributor la Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe, am acceptat fără comentarii refugiații, fără cote. Ni se tot spunea că trebuie să intrăm odată cu Bulgaria, de parcă am avea cătușe la mâini. Dacă noi facem progrese mai mari, de ce să nu intrăm?”, a remarcat ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu.

“Ne dorim ca România să adere la Schengen la momentul potrivit, însă aceasta nu este doar o problemă tehnică, ea depinde și de mecanismul de cooperare și verificare al Comisiei Europene. Important este ca atunci când mai ai 200 m să nu alergi înapoi, ci înainte. Decizia este una politică, va trebui să aibă girul tuturor participanților. Propunerea este ca Schengen să fie aplicabil mai întâi la aeroporturi, apoi la spațiul maritim și apoi la cel terestru. România ar trebui să aibă strategia “pas cu pas”: să le rezolvăm pe rând până se rezolvă toate”, consideră Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la București.      

“Migrația nu este una dintre temele europene importante pentru România. Nu este nicio soluție magică pentru aceasta la nivelul UE, dar există preocupări de a analiza cauzele care o generează - lipsa educației, sănătății, apei potabile - pentru a nu mai fi surprinși de un viitor flux. A fost propusă o poliție europeană, un efectiv de 10.000 de grăniceri la frontierele UE până în 2020. Vor fi alocați 30 de miliarde de euro pentru gestionarea crizei migrației”, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan.

“România poate să facă o președinție demnă a Consiliului UE în 2019, putem să arătăm adevărata față a țării noastre. Mă aștept la o susținere puternică a politicii de coeziune, care să nu fie o Cenușăreasă a viitorului buget al UE. Prin plecarea din UE a Marii Britanii se pierd 15 miliarde de euro, însă cei 500 de milioane de locuitori ai Europei trebuie convinși că mărirea contribuției lor de la 1 la 1,1% este echivalentul înlocuirii unei Espresso cu un Cappuccino pe zi. Diminuarea fondurilor de coeziune ar însemna să nu mai facem autostrăzi, centuri ocolitoare, cercetare-inovare, investiții care generează dezvoltare în toată Europa”, explică primarul Clujului, Emil Boc.

Fondurile de coeziune ajută statele membre cu un produs național brut sub 90% din media comunitară să își reducă diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economică și socială și să își stabilizeze economiile.

“Universitățile nu sunt doar jucători importanți pe piața muncii, ele pot și să acorde consultanță oamenilor politici. România a trecut prin 50 de ani de comunism, a intrat în UE cu o copilărie vitregită, iar în 11 ani a încercat să se adapteze la ceea ce înseamnă UE și va avea mult de învățat dacă va aplica tot ceea ce va învăța atunci când va ajunge anul viitor la președinția Consiliului UE, care va fi o probă de foc pentru noi”, afirmă Mihaela Luțaș, prorector al Universității Babeș-Bolyai (UBB).

Provocările ridicate de preluarea de către România a Președinției Consiliului UE au fost dezbătute la UBB Cluj-Napoca în cadrul unei conferințe organizate de Camera de Comerț Româno-Germană (AKH România). Aceasta a fost deschisă de Sebastian Metz, director general al organizației patronale, discuțiile fiind moderate de către Robert Schwartz, jurnalist la Deutsche Welle.