Video Construcțiile din România, sub semnul întrebării din cauza deficitului de personal și know-how: „Nu mai sunt atractive școlile profesionale”

Sectorul construcțiilor se confruntă cu lipsa personalului calificat și pierderea know-how-ului: „Nu mai sunt atractive școlile profesionale”, a avertizat Alin Danci.

Invitat la ZIUA LIVE, Alin Danci, membru fondator al Patronatului Societăților din Construcții – Filiala Transilvania, reprezentant al Electrostrat și fost subprefect al județului Cluj, a vorbit despre marile provocări din domeniul construcțiilor: lipsa forței de muncă și deficitul de know-how. 

Criza forței de muncă

Alin Danci a atras atenția că dezvoltarea marilor proiecte de infrastructură este pusă sub semnul întrebării din cauza deficitului de personal. 

„În principal, da, sectorul construcțiilor se confruntă cu această problemă și se confruntă cu problema găsirii de personal calificat”. 

Acesta a explicat faptul că, în contextul unor investiții majore, necesarul de muncitori va crește semnificativ: „Vom avea vârfuri de personal, probabil de până la 5-6 mii de muncitori care vor trebui să fie relocați”. 

O soluție utilizată în prezent este aducerea de muncitori din afara țării, însă nici aceasta nu este suficientă: „Avem un import de personal din Asia, personal calificat sau mai puțin calificat, care susține proiectele de infrastructură”. 

Totuși, procesul este dificil: „Nici soluția importului de forță de muncă nu mai este una la îndemână, pentru că termenele birocratice sunt foarte lungi, durează probabil șase luni, opt luni să aduci un muncitor”, a explicat Alin Danci. 

Școlile profesionale: „Nu mai sunt atractive”

Una dintre cauzele principale ale deficitului de personal este scăderea interesului pentru educația tehnică. 

„Din păcate, școlile tehnice nu mai sunt atractive. Nu mai sunt atractive nici la nivel superior, nici la nivel de maiștri sau personal calificat mediu”, a precizat Alin Danci. 

Danci a subliniat și o problemă de adaptare la realitatea din teren: „Nu știm dacă mai sunt conectate la șantierele reale sau la realitățile șantierului de astăzi. Deci există o problemă în standardizarea calificărilor”. 

Chiar dacă meseriile pot fi bine plătite, ele nu sunt suficient promovate: „Eu cred că meseriile tehnice sunt atractive din punct de vedere al salarizării, dar ar trebui adaptate metodele de promovare și o discuție mai clară în licee, în orientarea în carieră”. 

Situația este agravată și de îmbătrânirea forței de muncă: „Avem șantiere unde media de vârstă este undeva la 45 de ani, ceea ce ne creează mari semne de întrebare”. 

Deficit de specialiști: „Se găsesc din ce în ce mai greu ingineri calificați”

Problemele nu se limitează la muncitori, ci afectează și zona de inginerie. 

„Se găsesc din ce în ce mai greu ingineri calificați, ingineri pregătiți pentru provocările actuale și ale viitorului”. 

În opinia sa, sunt necesare măsuri guvernamentale: „Cu siguranță vor trebui să fie găsite măsuri guvernamentare prin care să se creeze atractivitate în această zonă”.

Pierderea know-how-ului: problemă în construcții

În cadrul discuției, a fost evidențiată problema pierderii expertizei, subliniindu-se că România a pierdut know-how important în ultimele decenii.

Alin Danci a continuat pe această linie, confirmând că problema este una reală și actuală, mai ales în contextul criteriilor din licitațiile publice. 

„Da, asta este o discuție actuală, cu experiența sau criteriile de calificare în licitațiile publice, până la urmă cu experiența antreprenorilor dovedită prin documente. Cerințele din licitații și din caietele de sarcini de multe ori sunt mult prea mari și mult prea restrictive”, a explicat acesta. 

Un exemplu relevant este cel din infrastructura rutieră a Clujului. De exemplu, în cazul Centurii Metropolitane a Clujului – tronsonul 2, asocierea care a câștigat contractul a inclus și o companie străină, necesară pentru a îndeplini cerințele tehnice ale licitației. Ulterior, au apărut controverse, după ce firma externă a susținut că nu și-a dat acordul pentru participare, ceea ce a generat un scandal și a pus sub semnul întrebării contractul. 

Un al doilea exemplu vine din zona energetică: „Nu s-a găsit experiență similară pentru a proiecta Tarnița - Lăpuștești conform cerințelor din caietul de sarcini inițial”. 

În acest caz, soluția a fost formarea unui consorțiu internațional: „S-a creat un consorțiu între două companii, una românească și una franceză, prin care se creează acest proiect complex de infrastructură energetică”. 

În opinia sa, expertiza internațională este utilă, dar cadrul de achiziții publice ar trebui ajustat. 

„Cred că ne ajută expertiza internațională, dar, în același timp, cred că și cerințele ar trebui să fie adaptate pentru a sprijini antreprenorii din România”, a explicat Alin Danci.