Criză de forță de muncă la Cluj. Banca Mondială: “România nu profită de tinerii din străinătate”

România ar putea urma exemplul altor țări de a valorifica potențialul absolvenților unor instituții de învățământ din străinătate, se arată într-un comentariu postat pe blogul Băncii Mondiale (BM). Orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și București duc lipsă de candidați competenți.

Acesta este semnat de Donato de Rosa, economist principal, Andrei Dospinescu, economist al BM, și Giuseppe Russo, profesor asociat de economie în cadrul Universității din Salerno. "Case frumoase, noi, ridicate în locuri pustii. Nici că ne-am putea imagina un tablou mai expresiv al efectelor generate de emigrația românilor, pe care BM a cercetat-o într-un raport recent.

Dacă vă întrebați cine sunt proprietarii acestor case-fantomă, trebuie doar să vă uitați la numărul mare de români care trăiesc și lucrează în străinătate - între 3 și 5 milioane, conform unor estimări sau 3,6 milioane, conform datelor ONU (2017) . Dintre acestea, 2,7 milioane de persoane sunt apte de muncă, echivalentul a 20,6% din populația aflată la vârstă activă a României", scriu cei de la BM.

În condițiile în care mai bine de unul din patru absolvenți de studii superioare (26,6%) pleacă din țară, exodul creierelor poate avea consecințe serioase asupra dezvoltării României, de vreme ce emigrația permanență a persoanelor cu studii superioare poate priva țara de cunoștințele și competențele necesare pentru îmbunătățirea productivității și a standardelor de viață, pe termen lung.

În orașe înfloritoare, cum ar fi București, Cluj, Iași și Timișoara, este o provocare pentru angajatori identificarea unor candidați competenți pentru locurile de muncă vacanțe. Criza de capital uman este încă și mai acută când vine vorba despre lucrătorii calificați, care lucrează manual, și de lucrătorii înalt calificați, în special cei din domeniul IT&C, sănătate, învățământ, știință și inginerie.

În domeniul sănătății, exodul creierelor a devenit o urgență concretă, iar personalul calificat este din ce în ce mai greu de găsit. În 2017, numărul locurilor vacante din sectorul sănătății era dublu față de media pe economie, ceea ce înseamnă că multe locuri de muncă rămân neocupate. Unul din patru medici a părăsit țara. În perioadă 2000-2013, numărul medicilor din România care au plecat a crescut cu peste 650%, depășind 14.000 după 2013 (25% din total) . În consecință, multe localități din mediul rural au rămas fără asistentă medicală, înrăutățind situația - oricum foarte grea - a celor mai săraci dintre români.

"Mai devreme sau mai târziu, criza de capital va duce la majorări ale salariilor plătite pentru acele profesii care sunt cele mai căutate. Astfel de majorări pot diminua exodul creierelor și îi pot convinge pe unii migranți să revină acasă, deși motivele deciziei de părăsire a țării - în special pentru profesioniștii calificați-de multe ori nu sunt limitate doar la salarizare", semnalează experții.

Persoanele cu calificări scăzute sunt adesea atrase în străinătate de salariile mai bune. Acestea le permit să trimită bani acasă. Mulțumită acestor sume, multe familii sărace, în special cele din mediul rural, și-au îmbunătățit condițiile de viață și au putut ieși din sărăcie.

Este nevoie de un sprijin instituțional mai puternic pentru cei care rămân în țară. Acesta implică finanțare mai bună, o direcționare mai eficientă a asistenței sociale, precum și un angajament mai bun pentru îmbunătățirea sănătății și a învățământului pentru a putea garanta disponibilitatea unor oportunități reale, în special în zone rurale și marginalizate. Specialiștii BM mai arată că migrantii acumulează capital uman și financiar care adesea este investit în activități productive în țara de origine.

"Din ce în ce mai mulți studenți români se înscriu în universități de top din Europa și SUA. Numărul acestora aproape s-a dublat în ultimii 16 ani, ridicându-se la 33.400 în 2016. Oare vor reveni în România după absolvire? Unii așa speră, pentru că vor să facă ceva bun pentru țara lor. Instituțiile constituie o constrângere critică pentru dezvoltarea țării pe termen lung.

Emigranții români se pot întoarce acasă cu o perspectivă nouă asupra modului în care societatea poate fi mai corectă și economia mai eficientă. Acest lucru va contribui la transformarea instituțiilor și crearea unei Românii mai puternice", au conchis autorii articolului.