Cum arată Clujul după 50 de ani de proiecte

Lucrările realizate de arhitecţi desenează un oraş cu reţea de spaţii verzi, cu “faţa” spre Someşul amenajat, centru expoziţional şi pol medical regional.

"Cluj-Napoca în proiecte. 50 de ani 1960-2010", volum coordonat de Eugeniu Pănescu, la care au contribuit şi alţi 16 arhitecţi, prezintă zeci de proiecte şi oportunităţi. Unele au fost realizate, altele au rămas la stadiu de idei, iar unele proiecte de amenajare, în special spaţii publice şi zone verzi, au fost compromise prin asaltul de construcţii din boom-ul imobiliar.

În anii '70 a fost lansată ideea unui traseu pietonal care să conexeze centrul istoric de un punct major de interes pentru oraş - Dealul Cetăţuii, arată arhitectul Vasile Mitrea. El prezintă o succesiune de ocazii pierdute şi proiecte care ar fi desenat azi un cu totul alt oraş. Pietonalul pornea chiar din Piaţa Unirii, traversa Piaţa Muzeului, mergea pe malul drept al Someşului şi peste râu cu o pasarelă pentru a ajunge la Aleea Scărilor, potrivit prezentării lui Mitrea. Ideea a fost uitată după 1990. În acest an însă municipalitatea a lansat o nouă dezbatere pe tema valorificării Dealului Cetăţuii, în cadrul căreia arhitecţii au readus în discuţie necesitatea legării centrului de punctul Belvedere. Administraţia locală s-a arătat interesată de primirea unor răspunsuri rapide şi uşor de implementat, cu termen limită strâns - Zilele Oraşului - cu toate că specialiştii au subliniat că Dealul Cetăţuii merită un proiect complex şi cu viziune.

O altă conexiune pietonală urma să lege parcul sportiv de Pădurea Făget. Şi această idee a rămas la stadiu de proiect, fiind chiar compromisă între timp de diverse intervenţii: proiect rezidenţial în fostul Parc al Rozelor, alte blocuri în zonă, o benzinărie. Includerea Băilor Someşeni într-un sistem mai amplu de spaţii verzi este o altă iniţiativă ratată. Trustul de Construcţii Cluj s-a extins în ceea ce trebuia să fie zonă protejată; au fost amplasate blocuri pe teritoriu rezervat iniţial unor amenajări de agrement. În urmă cu câţiva ani, moştenitorii fostelor băi şi omul de afaceri Valentin Nica au lansat un proiect privind reabilitarea acestora şi amplasarea de noi funcţiuni de turism conexe, dar planurile nu au fost puse încă în aplicare.

În Planul Urbanistic General din 1999 se sublinia oportunitatea pe care o are Cluj-Napoca de a se orienta către un centru de târguri şi expoziţii internaţionale, iar locul potrivit putea fi cel unde funcţionează acum Expo Transilvania. "În lipsa unei politici urbane de perspectivă, în «groapa Mărăşti» au apărut o biserică, un pavilion-depozit, iar parte din teren a fost concesionat unui investitor privat", arată Mitrea. Menţionăm că dezvoltatorii de la Nervia, cei care au preluat 5 ha de teren în zonă, au lansat un proiect care vizează un ansamblu mixt, cu spaţii pentru locuinţe, birouri, comerţ şi hoteluri. Nici acesta nu a fost pus în practică, dar extinderea complexului de expoziţii a rămas la nivel de idee, în contextul noilor propuneri imobiliare. Fosta platformă industrială a oraşului a fost fărâmiţată prin preluarea de către diverse societăţi private care obţin venituri din închirieri, nu din producţie, iar zona gării şi Abator sunt alte spaţii nevalorificate. Parcul Rozelor s-a "pierdut" printre un bloc de 10 etaje, terenuri de tenis, iar fostele lacuri au fost umplute cu pământ, descrie Mitrea.

Un alt proiect conturat cu 40 de ani în urmă, dar abandonat, este cel care presupunea realizarea unui ştrand al oraşului, arată arhitectul Emanoil Tudose. Un alt proiect descris de acesta vizează un spaţiu pe care chiar şi în prezent arhitecţii îl consideră unul dintre cele mai neglijate din oraş: Piaţa Cipariu. Aici se propuneau mai multe imobile, inclusiv o clădire de 15 etaje (amplasată în aşa fel încât să nu concureze cu turnurile bisericilor), un sediu politico-administrativ al judeţului, clădiri curbe şi capătul nordic al străzii Andrei Mureşanu lăsat pietonal. Proiecte realizate care au schimbat faţa zonelor unde au fost amplasate sunt prezentate de arhitectul Aurelian Buzuloiu, cel care a semnat conceptele pentru două dintre cele mai mari hoteluri ale oraşului (Napoca şi Belvedere), dar şi pentru hotelul Victoria sau pentru sediul BCR de pe strada G. Bariţiu.

Un subiect mult adus în discuţie în ultimii ani, inclusiv de administraţia locală - întoarcerea oraşului către Someş - este tratat într-o lucrare prezentată de Adriana Matei, Vlad Rusu şi Tudor Matei. Arhitecţii propun pentru zona centrală, pe axa Someşului, ridicarea procentului de funcţiuni rezidenţiale, dar şi sporirea suprafeţelor culturale, de birouri şi învăţământ, crearea unui parcaj, dar şi fluidizarea accesului pietonal pe malul drept al râului. În 2012, valorificarea acestui atu major al oraşului care beneficiază de traversarea unui râu e încă la stadiu de dezbateri.

Gheorghe Elkan, arhitect care a lucrat la primele clădiri de birouri de clasa A şi B din oraş, propune ca platforma Tehnofrig să fie destinată unei zone multifuncţionale, în legătură cu Eurogara, cu o nouă autogară şi piaţă agroalimentară. Aceste planuri făceau parte din proiectul pentru modernizarea gării, nerealizat. Zona gării apare şi în preocupările arhitecţilor de la Planwerk, cei care au "desenat" pietonalul Unirii-Eroilor. Într-un alt proiect, aceştia propun o nouă organizare a circulaţiei care să permită amenajarea unei pieţe pentru pietoni în faţa gării, o a doua piaţă la nord de calea ferată, iar pentru suprafaţa fostului triaj - structuri urbane mixte, servicii, spaţii pentru IMM-uri, locuinţe, zone de agrement.

Clujul în proiecte trece şi de graniţele municipiului. Cetatea Fetei din comuna Floreşti, care ar urma să aibă o capacitate finală de 1.200 de locuinţe, a fost un proiect conceput ca orăşel-satelit, cu zone de servicii şi agrement, deocamdată parţial realizate, conform arhitectului Radu Spânu. Fostul arhitect-şef al judeţului e coordonator de proiect, dar a semnat şi alte lucrări în Cluj-Napoca, pentru biserici şi Casa Tineretului. Un studiu de renovare urbană a zonei străzii Napoca a fost propus de Lucia Raiciu, iar Amalia Gyemant prezintă proiecte pentru străzile Dâmboviţei-Cehoslovaciei, Răsăritului Est şi complexul Transilvania.

Un nou centru civic al oraşului s-a conturat după anii '70 între Piaţa Victoriei (acum A. Iancu), Piaţa Mărăşti şi bulevardele Lenin (21 decembrie 1989) şi Budai Nagy Antal (Dorobanţilor), după un proiect la care au participat arhitecţii Adrian Borda şi Sorin Scripcariu. Specialiştii au propus amenajarea unei pieţe majore la Bd. Antal şi a unei piaţete la Bd. Lenin, un sediu politic-administrativ, dar şi o sală polivalentă. Un teren cu acces la Bd. 21 Decembrie a revenit în actualitate anul trecut, cu ocazia lansării unui concurs de proiect pentru sediul viitorului sediu al Filarmonicii. Arhitectul Mihaela Agachi prezintă în volum proiectul la care a lucrat pentru Centrul Cultural Transilvania, în vreme ce Mircea Dinculescu vorbeşte despre concurs - la care nu a participat, dar în a cărui organizare s-a implicat.

Dana Vais abordează apariţia la Cluj a marilor centre comercial de inspiraţie occidentală. Cele două unităţi de mari dimensiuni, proiecte ale companiilor Iulius Group şi TriGranit-Immoeast, au fost inaugurate la Cluj în 2007. "Polus şi-a găsit loc în zona «marilor cutii», acutizând suburbanizarea comercială. Iulius Mall a primit însă în concesiune de-a dreptul un parc (Parcul de Est) - acutizând criza spaţiului verde", menţionează Vais. Nu doar marile centre comerciale au schimbat definitiv panorama oraşului, ci şi alte construcţii realizate pe vârf de piaţă imobiliară.

O comparaţie între siluetele panoramice ale oraşului din 1990 şi 2010 arată efectele boom-ului imobiliar de Cluj. Lucian Popa constată, la o alăturare de imagini, dezvoltarea pe zone de spaţii verzi, asaltul investiţiilor imobiliare (în special locuinţe) cu un caracter necontrolat, de "viituri", dar şi inserţii inadecvate în zone construite, "străine locului de amplasare". "Au apărut suburbii de strictă conjunctură a afacerilor imobiliare - Bună Ziua, Făget, Zorilor Sud, Sf. Ion, Câmpului, Floreşti, extindere Borhanci", menţionează Popa. Prin asaltul de construcţii au fost compromise spaţii publice valoroase, cum ar fi zona Parcului Rozelor, cea a lacurilor din Gheorgheni sau a Parcului Mare, transformat în ansamblu sportiv.

Două proiecte-mamut urmau să adauge noi cartiere oraşului, prin parteneriate lansate de primărie cu două companii private. În Deal Lomb urma să se realizeze un cartier multifuncţional pe 267 ha, printr-o investiţie a companiei Impact Developer & Contractor, proiectul fiind descris de arhitectul Marcel Crişan. Atelier FKM a gestionat procesul de proiectare pentru celălalt cartier, Tineretului (Polus Real Estate), ce urma să aibă 12.500 de persoane. Ambele au căzut odată cu piaţa imobiliară.

Carte lansată pe 30 martie

"Suntem martori şi deseori participanţi la evoluţia oraşului Cluj-Napoca în ultimii 50 de ani. Procesul de extindere a fost discontinuu, în salturi care au rămas fără legături, în scopul realizării unui ansamblu unitar urbanistic", arată arhitectul Eugeniu Pănescu, coordonatorul proiectului. Cartea va fi prezentată în 30 martie, în cadrul unei serii de evenimente conexe.