Video De când ar urma să fie băncile impozitate suplimentar cu 1%. Ministrul Finanțelor: Măsura nu va scumpi creditele pentru români

Proiectul de lege cu noile măsuri fiscale nu include perioada pentru care se va aplica taxa suplimentară în sistemul bancar.

Taxarea suplimentară a băncilor cu 1% din cifra de afaceri ar urma să se aplice din 2024, dar nu se ştie încă pentru ce perioadă. Ministerul Finanţelor, care ar vrea să suprataxeze băncile 3 ani, nu a indicat impactul fiscal al acestei măsuri, cifra vehiculată anterior fiind de 2 mld. lei.

Potrivit unor surse din piaţa bancară, citate de Ziarul Financiar și preluate de Mediafax, bancherii au solicitat aplicarea taxei suplimentare pe o perioadă limitată, de doar un an, în timp ce la nivelul Ministerului Finanţelor s-a vehiculat o perioadă de 3 ani pentru suprataxa din banking.

Ministrul Finanțelor: Creditele nu vor fi mai scumpe odată cu impozitarea suplimentară a băncilor

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a dat asigurări că românii nu vor avea credite mai scumpe după introducerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri a băncilor.

„Nicidecum. Sunt 41 de bănci şi 336 de milioane de lei este efectul cumulat al impozitului pe cifra de afaceri pe care băncile îl plătesc. Discutam zilele trecute cu un preşedinte de bancă şi mi-a spus: «Domnul ministru, să ştiţi că puteam şi 3% să suportăm», pentru că am ajuns cu dumnealor la înţelegerea ca această taxă, cum îi spunem noi impozit minim, limbajul nostru de specialitate, să fie pus pe cifra de afaceri definită conform normelor bancare", a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, într-un briefing de presă susţinut la Palatul Victoria, după ce a fost întrebat dacă această taxă pe cifra de afaceri a băncilor va însemna şi credite mai scumpe pentru românii de rând.

video

Băncile (persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine) dato­rează începând de anul viitor pe lângă impozitul pe profit şi un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri. Iar cifra de afaceri ar include veniturile băncilor din activitatea opera­ţională, nu şi venituri excep­ţionale (cum ar fi, de exemplu, veni­turi din reversarea unor provizi­oane), după cum se înţelege din proiect.

Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din do­bânzi, venituri din dividende, venituri din taxe şi comisioane, câştiguri (pierderi) din derecunoa­ş­terea acti­velor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzac­ţionării şi cele nedestinate tranzac­ţionării (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor finan­ciare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi din conta­bilitatea de acoperire (net), diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; câştiguri sau pierderi din dere­cu­noaş­terea activelor nefinan­ciare, net şi alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale.

Totodată, Boloş le-a mulţumit băncilor că au înţeles demersurile făcute de Guvern „într-o perioadă grea pentru ţara noastră".

„Şi, în felul acesta, mulţumesc băncilor că au înţeles demersurile pe care le-am făcut într-o perioadă grea pentru ţara noastră, într-o perioadă în care trebuie să fim atenţi cum cheltuim banii publici şi într-o perioadă în care era nevoie - şi este nevoie - de această solidaritate, de această justeţe a relaţiei pe care o avem cu mediul de afaceri, a modului în care ne cheltuim banii publici şi, desigur, să fim mult mai aspri cu ceea ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale", a subliniat oficialul de la Finanţe.

Ministrul Marcel Boloş a oferit miercuri explicaţii pe proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare, pentru care Executivul urmează să îşi asume răspunderea, şi care a fost analizat în primă lectură în cadrul şedinţei de Guvern.