Euro la 5,50 lei în 2027. Ce se întâmplă cu inflația și salariile / „Pericolul Junk nu a trecut”

Cursul de schimb ar putea ajunge la 5,40–5,50 lei pentru un euro la finalul anului viitor, potrivit previziunilor din raportul macroeconomic al CFA România pentru 2027.

Specialiștii estimează că leul va continua să se deprecieze și în anii următori, cu un ritm de aproximativ 2%-3% pe an.

Raportul Macroeconomic Outlook 2027, realizat pe baza analizelor și a sondajului CFA România, indică un curs de 5,40–5,50 lei pentru un euro, calculat la cursul BNR, pentru finalul anului viitor. Există însă riscul ca deprecierea monedei naționale să fie mai accentuată.

„Este vorba de o depreciere ordonată, în contextul riscurilor legate de credibilitatea fiscală și de șocurile externe”, arată raportul CFA.

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, spune că evoluția recentă a cursului nu este determinată exclusiv de situația politică internă.

„Deprecierea cursului care a avut loc săptămâna trecută nu este legată obligatoriu de lipsa unui guvern. Trendul de depreciere al leului începuse deja. Dacă ne uităm în urmă, din momentul izbucnirii războiului din Ucraina, leul s-a apreciat în termeni realicu 17%.”, a declarat Adrian Codîrlașu.

Potrivit specialiștilor CFA, leul este în continuare supra-apreciat în termeni reali, ceea ce lasă loc pentru o depreciere în perioada următoare. Moneda națională se află deja pe un trend de scădere început anul trecut, iar această evoluție ar urma să continue, notează economica.net. 

Estimările CFA indică o depreciere de aproximativ 2%-3% pe an în următorii ani.

Ce se întâmplă cu economia României în 2027

Raportul CFA include și alte estimări pentru anul viitor. Economia ar urma să înregistreze o creștere cuprinsă între 0% și 0,5%, după ușoara recesiune estimată pentru acest an.

Inflația este așteptată să rămână pe un trend ascendent, însă Banca Națională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară anul viitor, până la un nivel de 5%-5,5%. Evoluția dobânzilor va depinde însă și de contextul extern.

În același timp, deficitul bugetar ar putea ajunge la 6% din PIB la finalul lui 2027, dacă actuala direcție privind politicile fiscale este menținută.

Semnele de slăbire se văd și pe piața muncii. Rata șomajului ajustată sezonier a ajuns la 6,4% în iulie 2026, față de 5,9% în aceeași lună a anului trecut.

Salariul real mediu a scăzut cu 5,2% în primul trimestru, iar estimările CFA indică o reducere de aproximativ 6,5% în trimestrul al doilea.

Specialiștii se așteaptă ca salariile reale să revină pe creștere în 2027, ceea ce ar putea susține și o revenire modestă a consumului.

Totuși, o creștere economică de doar 0%-0,5% înseamnă un spațiu mai redus pentru majorări salariale și un ritm mai lent de creare a unor noi locuri de muncă.

România rămâne amenințată de riscul „Junk”

Scenariul CFA vine însă cu mai multe riscuri. Unul dintre cele mai importante este reprezentat de ratingul suveran al României.

Riscul ca România să ajungă în categoria „Junk” nu a dispărut, iar specialiștii CFA consideră că această problemă ar putea rămâne prezentă în următorii ani. Totodată, aceștia nu se așteaptă ca perspectiva de rating a României să treacă prea curând de la negativă la stabilă sau pozitivă.

„Marea îngrijorare a agențiilor de rating este ca măsurile de anul acesta de reducere a deficitului să nu cunoscă un revers. Acum ne așteptăm la o nouă realitate”, spune Adrian Codîrlașu.

În ceea ce privește formarea noului Guvern, președintele CFA consideră că schimbările politice nu modifică fundamental direcția bugetară pe termen scurt, în condițiile în care există deja un buget aprobat. „Avem un buget votat, putem merge în liniile lui și anul viitor. Deci mergem pe pilot automat”.

Războiul și dobânzile mari, printre riscurile pentru România

Pe lângă riscul retrogradării ratingului, economia României este expusă și evoluțiilor negative din economia mondială. Printre problemele menționate se numără nivelul ridicat al dobânzilor la care se împrumută în prezent SUA, Germania și Japonia.

Aceste riscuri sunt cu atât mai importante pentru România în condițiile în care țara are în continuare un deficit bugetar și un deficit de cont curent ridicate.

La acestea se adaugă efectele conflictului din Iran, care pot duce la creșterea prețurilor la energie, precum și riscul unei escaladări a războiului din Ucraina.