Febra imobiliarelor relansează construcţiile la Cluj

Cele mai mari afaceri în sectorul construcţiilor au fost realizate anul trecut de firmele din zona capitalei şi a marilor oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Ploieşti.

Afacerile din sectorul construcţiilor au crescut susţinut, în ultimii cinci ani, pe fondul interesului românilor şi al companiilor pentru investiţiile în imobiliare. Locuinţele ieftine, pentru Prima Casă, au fost principalul motor al pieţei. 
 
Apetitul clienţilor pentru astfel de achiziţii reprezintă o afacere cu dublu tăiş, mai ales pentru companiile de construcţii mici şi mijlocii, pentru care contractele Prima Casă marchează graniţa subţire dintre insolvenţă şi profit. 
 
Potrivit unui studiu privind evoluţia pieţei construcţiilor, realizat de compania de consultanţă financiară KeysFin, construcţiile de locuinţe asigură principalul motor al pieţei, urmate de construcţiile de imobile de birouri şi spaţii comerciale, în timp ce lucrările edilitare, de infrastructură, continuă să rămână cenuşăresele unui sector în care finanţarea reprezintă, în continuare, principala provocare pentru investitori.

Locuinţele, centura de siguranţă împotriva crizei

„Siguranţa zilei de mâine a fost cuvântul de ordine pentru mulţi dintre românii care, după criză, au ajuns la concluzia că imobiliarele le pot asigura „centura de siguranţă” în caz de nevoie.

Oameni simpli sau investitori au încercat să fructifice preţurile mici ale locuinţelor în comparaţie cu cele dinainte de criză. Prima Casă a reprezentat principalul instrument al pieţei”, spun analiştii. Cererea semnificativă de locuinţe şi stabilitatea preţurilor, ca urmare a limitelor financiare impuse de programul guvernamental, s-au văzut în rezultatele firmelor de construcţii.

Clujul talonează Bucureştiul

Afacerile din acest sector au atins anul trecut 80 de miliarde de lei după ce, în 2015, erau de 76,7 miliarde. „Cifra de afaceri din sectorul construcţiilor a crescut semnificativ din 2012 (72,8 miliarde de lei) până în prezent, semn că cererea în această piaţă a rămas constantă.

Românii au învăţat o lecţie importantă din bula imobilară dinainte de criză, atunci când, de exemplu, un apartament de 2 camere ajunsese să fie vândut cu 100.000 de euro, faţă de 35.000-55.000 de euro în prezent”, menţionează raportul.
 
În 2015, activau în piaţa construcţiilor 61.715 firme. Numărul lor a scăzut faţă de anii precedenţi, însă evoluţia trebuie privită ca un semn al maturizării sectorului. În Bucureşti erau înregistrate 12.003 firme de construcţii, capitala fiind urmată de judeţul Cluj, cu 3.993 societăţi, Timiş (2.808 firme), Prahova (2.638), Braşov (2.404), Bihor (2.276), Constanţa (2.138) şi Ilfov (2.093).

Cele mai multe construcţii se fac la sate
 
Marja operaţională din acest sector a avansat de la -3,24% în 2010 la 5,86% în 2015. Ea arată cât din cifra de afaceri a companiilor reprezintă profitul operaţional. „Particularitatea marjei operaţionale arată care este profitabilitatea afacerii în sine. Este un aspect extrem de util atunci când încerci să îţi dai seama dacă afacerea are potenţial sau nu”, explică reprezentanţii KeysFin.
 
Perspectivele investitorilor în construcţii sunt pozitive în acest an, dovadă că numărul firmelor de construcţii nou înfiinţate a crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2017. Potrivit Registrului Comerţului, în ianuarie şi februarie s-au înregistrat 1.671 de firme noi, în condiţiile în care, în tot anul 2016 au fost raportate 8.741 de companii nou înfiinţate.
 
Un alt argument legat de perspectivele pozitive ale pieţei îl reprezintă numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, care a crescut cu 51,6% în luna februarie a acestui an faţă de luna precedentă. În februarie 2017, au fost eliberate 2.367 de autorizaţii de construire, din care 69,2% sunt pentru zona rurală.

Ardealul de Nord, bine poziţionat
 
Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+247 autorizaţii), Nord-Vest (+132), Sud-Est (+109), Sud-Muntenia (+93) şi Centru (+80). Pe primele două luni au fost emise 3.928 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.
 
Evoluţia numărului autorizaţiilor este însă mai temperată faţă de anul trecut.
„Investitorii se tem ca nu cumva Prima Casă să fie o cursă cu capcane. Altfel spus, programul guvernamental să rămână fără cofinanţare, pe fondul provocărilor financiar-bugetare. Aici va fi cheia pieţei construcţiilor, pe segmentul rezidenţial, în 2017”, estimează experţii.

Blocaj financiar generalizat

Dincolo de incertitudinile legate de derularea Prima Casă, nici bilanţurile financiare ale firmelor nu stau foarte bine. Gradul de îndatorare al companiilor din zona Bucureşti - Ilfov, de exemplu, este de peste 50%, iar alte date financiare susţin provocările cu care acestea se confruntă, blocajul financiar fiind la ordinea zilei.

„Durata medie de încasare a creanţelor este de 362 de zile, iar durata medie de plată a datoriilor curente a depăşit 700 de zile. Aceste date, coroborate cu altele, arată că firmele se confruntă cu provocări financiare semnificative. Situaţia firmelor de construcţii justifică necesitatea informării prealabile privind sănătatea financiară a acestora, înainte de a semna orice contract.

Indiferent că este vorba de companii, furnizori de materiale de construcţii şi servicii, sau de beneficiari – persoane fizice sau juridice, o analiză extrem de clară privind perspectivele financiare ale firmei de construcţii este absolut necesară, mai ales în cazul în care intervin plăţi în avans. Poate că firma respectivă este la un pas de insolvenţă sau poate că are procese în urma cărora riscă să aibă conturile blocate”, avertizează analiştii de la KeysFin. 

Mizează pe proiectele de infrastructură publică

Dincolo de provocările mediului de afaceri din acest sector, vestea bună este că băncile au înţeles că este nevoie de alternativă la Prima Casă, relaxând din nou condiţiile de finanţare şi lansând chiar noi produse.
 
„Un semnal semnificativ este primit din piaţa materialelor de construcţii, acolo unde investiţiile sunt semnificative. Toţi marii jucători din piaţă insistă pe oferte sau pe deschiderea de noi unităţi.

Planurile de infrastructură ar trebui să fie considerat prioritate naţională, pentru că generează dezvoltarea de afaceri pe orizontală, de lanţuri economice. O autostradă creşte semnificativ potenţialul unei zone, iar cel mai bun exemplu îl reprezintă zona Dobrogei a cărei evoluţie economică s-a amplificat odată cu finalizarea Autostrăzii Soarelui”, au declarat analiştii.
 
Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi persoanele fizice active active din România.