Cluj IT Innovation Cluster (CIIC) şi-a ales preşedintele, Alexandru Tulai, iar managerul de proiect va fi desemnat la începutul anului viitor. Principala miză a noii asocieri va fi derularea unor proiecte internaţionale foarte mari, iar Iquest are deja o asemenea iniţiativă, susţin membrii clusterului clujean.
Reprezentanţii Cluj IT au anunţat vineri că asocierea se va axa pe mai multe domenii de acţiune, printre care accesul la noi proiecte, promovarea industriei informatice regionale, resursele umane. Clusterul vizează înfiinţarea a două centre de date, la Cluj şi la Oradea, precum şi dezvoltarea de produse cu valoare adăugată ridicată, în parteneriat cu Universitatea Tehnică şi cu Universitatea Babeş-Bolyai. Structura funcţionează ca asociaţie: preşedintele a fost desemnat Alexandru Tulai, de la Iquest, iar directorul executiv, cel care va implementa proiectele, urmează să fie ales până în februarie. „Vrem să ne mărim posibilităţile de a ajunge la proiecte la care în mod normal nu am avea acces deoarece nicio companie IT din Cluj nu le poate face de una singură", au argumentat reprezentanţii CIIC.
Membrii unei alte asocieri locale, Asociaţia Cluster Mobilier Transilvania (ACMT), au relatat că au optat pentru această formă de organizare, cu personalitate juridică. Primul pas este de a obţine finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. În paralel cu demersul respectiv, ACMT a iniţiat proiecte proprii, iar managementul se face prin intermediul unei agenţii de consultanţă. Gruparea numără 31 de membri, dintre care 21 de societăţi, instituţii de învăţământ, asociaţii patronale, agenţii de consultanţă, societate de infrastructură logistică. Structura va fi funcţională de anul viitor, a precizat conducerea ACMT.
Dragoş Pîslaru (foto sus), director Grupului de Economie Aplicată (GEA), a subliniat că principala ţintă pentru cele aceste asocieri nu o constituie cei 200.000 de euro pentru programul de poli de competitivitate sau cei 800.000 pentru cel de clustere inovative, ci banii europeni, care vor fi acordaţi în perioada 2014-2020 acelora care vor face volume de export. Masa critică pentru acestea va trebui să fie de cel puţin 50 de întreprinderi mici şi mijlocii, altfel ele vor rămâne doar „sugative de bani" de la stat şi apoi se vor bloca, în opinia şefului GEA. „Nu este destul ca la Cluj să copiem Silicon Valley sau alt brand internaţional recunoscut, pentru că nu putem replica plajele din California în Ardeal, ci să găsim acele ancore, structuri-suport care să dea specificul Clujului la nivel global", a menţionat Pâslaru.
Clusterele sunt reţele regionale de furnizori, instituţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi alte instutuţii situate în aceeaşi zonă geografică şi complementaritate constituite de-a lungul unui lanţ de valoare. Cluj IT cuprinde 31 de organizaţii cu activitate în judeţ, dintre care 23 de companii private, două universităţii, şase instituţii publice şi cumulează 3.500 de specialişti IT şi personal de suport. Organizaţiile din CIIC au anunţat pe portalul oficial venituri cumulate de 70 de milioane de euro pe an, dintre care 78% din export, 75.000 de studenţi anual şi deţin expertiză în servicii financiare, telecomunicaţii, industria farmaceutică, logistică, producţie, fabricarea autovehiculelor, comerţ, sectorul public, social media şi aplicaţii mobile.
Companiile membre ale acestuia sunt Altom, AROBS, ArtSoft Consult, Arxia, Brinel, Codespring, EfectRO, Endava, Evoline, Fortech, Imprezzion Global, IQ Techlabs, Iquest, ISDC, Light Soft, Optima Group, Pitech+Plus, Recognos, Small Footprint, SmartTech, Software ITC, Vision of Business Management, Xoomworks. Asociaţia Clusterelor din România cuprinde în prezent 34 de clustere. Clujul a găzduit la hotelul Grand Napoca dezbaterea „Impactul organizării de tip cluster în dezvoltarea performanţelor companiilor", la care au participat 50 de membri actuali sau potenţiali ai unor asemenea structuri. Principalele abordări au fost legate de antreprenoriat, strategii de dezvoltare, clustere şi poli de creştere, managementul clusterelor, viziune, obiective şi planuri de afaceri. Evenimentul a fost organizat de Clubul Întreprinzătorului Român al Băncii Transilvania.
Cum va arăta Napoca Valley
Orăşelul informaticii va avea 5.000 de angajaţi, 80.000 mp de birouri, clădiri cu panouri solare şi acoperişuri verzi, laboratoare de cercetare, hoteluri, restaurante, cafenele, muzee, conform planurilor în format 3D ale CIIC. Denumirea acestuia ar putea să fie Napoca Valley sau Someş Valley, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu. Amplasamentul încă nu a fost stabilit, o propunere fiind Tetarom III, din comuna Jucu, un argument pentru parcul industrial public fiind şi faptul că a fost înaintată o propunere de înfiinţare a unui centru de date de 5 milioane de euro.
