Năsalul se întoarce. Revolta clujeană împotriva brânzeturilor din chimicale GALERIE FOTO

"Ne bucurăm că stăpânul a acceptat să stea și cu sluga la masă, iar Friesland și-a întors ochii spre noi și a înțeles că putem fi parteneri. Europa vine peste noi cu asocieri care prelucrează 50.000 l de lapte pe zi. 64 de fermieri din Cluj au fost conștienți că trebuie să creăm și la noi asocieri de dimensiuni mari care să se bată cu asemenea concurenți și să înființăm o structură care are o cifră de afaceri medie lunară de 500.000 de euro", subliniază Călin Fărgaciu, membru fondator al Cooperativei Agricole Someș-Arieș (CASA). Fermierii recunosc faptul că pentru ei aceasta este o afacere de pionierat, dar sunt mulțumiți că astfel își pot valorifica laptele produs și susțin că își permit să practice prețuri mai joase. 

Dispar emblemele Clujului

"Forme asociative de acest gen se găsesc în toată Europa, încă de acum 25 de ani, pe când țara noastră abia intra pe piața concurențială. A fost visul nostru să redeschidem fabrica de la Țaga, care a renăscut din moarte clinică. Ne-am întristat când Ursus a părăsit Clujul și a închis fabrica de aici - practic nu mai este un brand de Cluj - și tot atât de triști am fost și când s-a închis și brânza de Năsal. Ne-am dori și alte investiții în agricultură pentru că aceasta este o carte de vizită a economiei românești. Important este să reconștientizăm consumatorul clujean să cumpere produse locale, fiindcă ele nu sunt cu nimic mai prejos decât cele aduse de dincolo", spune Istvan Vakar, președintele interimar al Consiliului Județean Cluj. 

Variantă pentru grotă: carnea macerată

Președintele AgroTransilvania Cluster (ATC), Ioan Oleleu, promite că în grotă vor fi produse și alte sortimente în afara brânzei de Năsal, ba chiar și produse din carne, iar acestea vor fi comercializate nu doar în marile rețele comerciale, ci și în rețele locale precum Oncos. "Unitatea de aici era unicat la nivel național, o emblemă în activitatea de procesare a laptelui în România. Era păcat ca Năsal, o marcă de origine protejată, cu ștampilă ovală la nivelul Uniunii Europene, să fie închisă. Societatea Fabrica de Brânzeturi are șansa de a face chiar export sau schimb intracomunitar în UE", crede Oleleu.

Interesul clujean bate interesul olandez

"Acum un an și jumătate am anunțat intrarea în conservare a fabricii, dar am găsit apoi o soluție inovatoare și am reușit să o transpunem în practică pentru că am găsit parteneri. Există posibilitatea de a găsi soluții atât timp cât punem interesul comunităților locale mai presus decât cel al companiei. N-a fost deloc ușor; vorbim despre o fabrică ce va fi închiriată, deținută de o companie privată", atrage atenția Cornel Cărămizaru, director de vânzări la FC România. Conducerea companiei a precizat că brânza de Năsal, ambalată în "celebra cutiuță de lemn" va intra din nou la comercializare în toată țara din decembrie sau din ianuarie.

Brandul Năsal rămâne la Friesland

Producția la fabrica de brânzeturi din Țaga a reînceput de miercuri, însă prima șarjă tehnologică a fost scoasă sâmbăta trecută, cu câteva bucăți din sortimentele Năsal, Alpina și Montana. Acestea vor fi maturate în grotă între 21 și 28 de zile, după care vor fi scoase la vânzare. Acordul semnat între FCR și societatea Fabrica de Brânzeturi Transilvania, născută din asocierea dintre ATC și CASA, prevede producția brânzei de Năsal sub brandul Napolact și a altor sortimente sub brandurile proprii ale FBT. 

Închisă un an și jumătate

Unitatea FCR de la Țaga se afla în conservare din 1 iunie 2013. Peștera în care se țin la maturat preparatele are o lungime de 125 m, iar în roca grotei trăiește bacteria Brevibacterium Linens care acționează în timp asupra brânzeturilor. Bucățile de brânză lăsate la maturat sunt întoarse pe toate părțile o dată la trei zile și întreținute în saramură, în condițiile în care temperatura (14 grade) și umiditatea (93%) sunt constante.

La final, brânza este așezată în cutii de lemn. Fiecare bucată are o greutate standard de 350 g și un termen de valabilitate de 45-60 de zile, dacă este păstrată la 4-8 grade. În fabrica de la Țaga vor mai fi produse și sortimente de brânzeturi maturate sub brandul ATC.  

Brânzeturile preferate: din margarină și chimicale

"S-a vorbit prea puțin despre fermieri. Important e că am reușit să aducem acest lapte înapoi, aici. Trebuie să educăm românii să consume brânzeturile locale, tradiționale, pentru că, din păcate, s-au obișnuit să consume ceea ce aruncă alții. Aici se fac brânzeturi fermentate, nobile, produse doar din lapte și nu din înlocuitori, haideți s-o spunem pe cea dreaptă, din margarină sau alte chimicale" atrage atenția Cristian Țandea, președintele CASA.