Foto O firmă obscură din Cluj a cumpărat cel mai mare castel baroc din Transilvania

Micro Vision Consult (MVC), firmă înființată de un an, a achiziționat Castelul Wesselenyi, de lângă Grădina Botanică Jibou (GBJ), cu 800.000 de euro, însă moștenitorul va fi dat în judecată de autoritățile din Sălaj pentru că nu le-a acordat drept de preemțiune. 

Consiliul Judeţean (CJ) Sălaj nu a reuşit să-şi exercite dreptul de preemţiune în privinţa cumpărării celui mai mare ansamblu baroc din Transilvania deoarece moştenitorul a vândut clădirea monument. Instituția va solicita însă în instanţă exercitarea dreptului său, susține Robert Szilagyi, vicepreşedintele CJ Sălaj şi şeful comisiei constituite pentru cumpărarea castelului.

MVC a achiziționat castelul în 20 aprilie, cu o săptămână înainte faţă de data la care CJ a decis cumpărarea acestuia, conform Webradio.Hu. În 28 aprilie, forul județean a anunţat că vrea să îşi exercite dreptul de preemţiune, moment în care s-au pus bani deoparte din buget pentru achiziţie, fiind mandatat un comitet de negociere format din cinci persoane, condus de Szilagyi, pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Societatea clujeană înregistrată în aprilie 2020 oferă consultanţă în domeniul afacerilor, potrivit portalului Maszol.ro, și figurează cu un angajat, avându-l ca administrator pe Radu Mihai Fekete. Aceasta a plătit 800.000 de euro pentru achiziţionarea castelului către Artmark Historical Estate, casă de licitație care a derulat tranzacția. MVC ar funcționa doar ca paravan pentru investitor, susțin surse apropiate tranzacției.

Moștenitorul: s-au trezit prea târziu

CJ Sălaj şi-a exprimat intenţia de cumpărare după ce termenul legal de punere în aplicare a dreptului de preemţiune a expirat, a declarat Andrei Ianicicău, moştenitorul castelului, pentru agenţia MTI. El a explicat că, în 12 martie, Ministerul Culturii din România (MCR) a anunţat că renunţă la dreptul său de preemţiune, acesta având sarcina să notifice consiliile judeţean şi local ce aveau la dispoziţie 15 zile pentru a-şi exercita acest drept.

Moştenitorul a recunoscut că, în 29 martie, preşedintele CJ, Dinu Iancu Sălăjanu, l-a anunţat cu privire la intenţia de exercitare a dreptului de preempţiune însă, potrivit avocaţilor săi, instituția ar fi trebuit să ia o hotărâre în termen de 15 zile privind intenţia de cumpărare.

Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat după şedinţa CJ din 9 aprilie, care nu a pus pe ordinea de zi problema cumpărării castelului, susține Ianicicău. El a adăugat că a aflat deja despre revânzarea castelului de către cumpărător. Acesta și-ar dori ca renovarea castelului să înceapă cât mai curând posibil şi clădirea să găzduiască un muzeu Wesselenyi.

Urmașii nu își permiteau renovarea

Castelul în stil baroc şi clasicist, cu o suprafaţă utilă de 2.200 mp, are două etaje, fiind construit în 1779-1796. Din grădina de 10 ha moştenitorului i s-au restituit 1,3 ha, restul suprafeţei fiind ocupată de o grădină botanică. Înainte de naţionalizare, ultimul proprietar al castelului a fost Ilona Teleki Wesselenyi.

Descendenta sa, Eva Janicsko (născută Teleki), care locuieşte la Şimleu Silvaniei, a luptat 17 ani în instanţă pentru redobândirea castelului. În 1997, statul a plătit pentru clădire o sumă mică drept compensaţie, pe care familia a rambursat-o statului atunci când, ca urmare a modificărilor legislative, a devenit posibilă şi restituirea în natură. Moştenitorul a fost nevoit să scoată castelul la vânzare pentru că nu îşi permitea renovarea şi întreţinerea acestuia. După naţionalizare, castelul a funcţionat ca şcoală și Casa Pionierilor.

După 1989, a găzduit o instituţie care organiza activităţi destinate copiilor, respectiv birourile grădinii botanice din parcul castelului. Hotărârea definitivă cu privire la restituirea clădirii a fost pronunţată în 2012. CJ şi-a putut exercita dreptul de preemţiune după ce MCR a renunţat la acesta.

Cel mai mare ansamblu baroc din Transilvania era pus la vânzare, pe Artmark, la un preţ de pornire de 900.000 de euro. Timp de aproape un secol, cei mai buni constructori, arhitecţi şi pictori ai lumii transilvănene – Franz Wrabetz, Johann Martin Stock sau Franz Neuhauser – au lucrat pentru a edifica palatul. Clădirea are 50 de camere, iar domeniul de 1,3 ha este înconjurat de GBH, întinsă pe 30 ha.

Primăria și Grădina Botanică n-au avut banii

Viceprimarul Jiboului, Vlad Pașcalău, a recunoscut că instituția sa nu avea bani să achiziționeze castelul. CJ Sălaj însă a pregătit o alocare de la bugetul județului de 4 milioane de lei, prin rectificarea acestuia. Din comisia de negociere mai făceau parte consilierii Adrian Margin, Paul Maghiu, Nicolae Olar și secretarul județului, Cosmin Vlaicu. CJ voia să restaureze castelul în strânsă legătură cu cadrul natural în care este amplasat și să îl includă într-un circuit turistic, prin organizarea de evenimente culturale și turistice naționale și internaționale, târguri, expoziții, festivaluri, având în vedere că parcul dendrologic plantat de familia Wesselenyi în sec. XIX-lea a devenit cel mai vizitat un obiectiv turistic din Sălaj. După retrocedare, moștenitorii au scos la vânzare castelul cu 1,5 milioane de euro, dar Centrul de Cercetări Biologice Vasile Fati, care administrează GBJ, nu a primit de la stat banii necesari pentru cumpărare.

"Este o încălcare grosolană a legii"

Conducerea CJ Sălaj susține că a aflat cu surprindere că ansamblul a fost înstrăinat. "Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor imperative ale articolului 4, aliniatul 8 din legea 422/2001, ce prevede că "În cazul în care MCR sau serviciile publice deconcentrate ale sale nu își exercită dreptul de preemțiune, acesta se transferă autorităților publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile", așadar prin ignorarea dreptului de preemțiune exprimat în termen de CJ Sălaj, sub semnătura președintelui său. De altfel, ulterior exprimării acestui drept, CJ Sălaj a procedat la rectificarea bugetului, prin cuprinderea sumei necesare achiziționării și a declanșat toate procedurile administrative pentru materializarea dreptului de preemțiune. În plus, a înștiințat vânzătorul asupra fiecărei etape parcurse de CJ. Încă din faza solicitării exprimării dreptului de preemțiune, CJ Sălaj a atras atenția vânzătorului că nu a înaintat dosarul complet necesar în această etapă. În schimb, atât vânzătorul, cât și mandatarul său legal au ignorat acest aspect, în ciuda sesizării făcute și a interesului manifestat de CJ vizavi de achiziția castelului. În astfel de situații, legea sancționează cu nulitate absolută orice contract de vânzare-cumpărarea încheiat cu eludarea dispozițiilor în materie. CJ Sălaj își rezervă dreptul de a acționa în instanță părțile implicate în vânzarea Ansamblului Wesselenyi, făcută cu încălcarea grosolană a dispozițiilor legale".