Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania: Geografia noastră este România

Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania: Geografia noastră este România

Interviu acordat de Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania, publicației SeeNews, cu ocazia publicării Topul celor mai mari bănci din Sud-Estul Europei 2023, în care BT este și în acest an pe primul loc.

În 2022, Banca Transilvania a ajuns în fruntea listei celor mai mari bănci din Europa de Sud-Est pentru al cincilea an consecutiv, rezistând tensiunilor globale. Care a fost cheia rezilienței sale?

Este o mândrie pentru noi să fim printre cele mai mari bănci din această parte a Europei. Geografia noastră este România, așa încât am continuat, în toți acești ani, să fim finanțatorul principal al economiei locale, având în vizor majoritatea sectoarelor de activitate.

În atenția noastră sunt dintotdeauna IMM-urile, unde avem competențe unice pe piață și sucursale în toate zonele României, unde alte bănci nu ajung. Suntem bine poziţionaţi în relaţia cu clienţii noştri pe mai multe segmente şi vedem că banca este apreciată de clienţi şi le place să lucreze cu noi. Avem o poziţie foarte bună pe piaţa micro, IMM şi middle corporate, dar şi pe sectoarele specializate – medical şi agro. Unele dintre acestea vor beneficia în continuare de investiţii publice şi de fonduri europene. Avem încă un decalaj mare faţă de Europa de Vest în ceea ce priveşte sectorul medical – este nevoie de investiţii, iar noi avem know-how-ul necesar pentru a ajuta clienţii. Pe retail banking avem câteva zone în care am ajuns la network effects – BT Pay este aplicaţia de banking şi payments cu cei mai mulţi utilizatori din România, iar programul STAR este cel mai mare ecosistem de comercianţi şi carduri de credit.

Având în vedere provocările venite din mediul economic și internațional, cu fiecare an am fost optimiști în mod precaut. Optimismul ne dă o energie aparte, o anumită combustie, iar precauția ne face să fim în gardă având în vedere volatilitatea şi schimbarea fundamentală a reperelor macroeconomice din ultimii ani – perioadă în care am avut de toate, de la pandemie, la război. Dar mergem mai departe.

Care este prognoza dumneavoastră pentru performanța financiară a băncii în 2023?

Fiind cotați la bursă, din păcate nu voi putea face publice prognozele. Din rezultatele pe 2023 se poate anticipa într-o anumită măsură parcursul BT, însă – ca orice altă parte a ecosistemului – depindem de provocările din mediul economic.

Banca merge bine, în prima jumătate a anului am avut creștere organică susținută, mai ales datorită volumului în creștere privind tranzacțiile. Au fost acordate peste 130.000 de credite, iar pe de altă parte am ajuns la 4 milioane de clienți. Am făcut pași în ceea ce privește digitalizarea și incluziunea, iar în total 88% dintre clienții noștri au ajuns să folosească cel puțin una dintre aplicațiile BT. Profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania era, la finalul lui iunie a.c., de 1.581,7 milioane de lei (+51,14% față de iunie 2022), din care cel al băncii este de 1.269,0 milioane de lei (+39,91% față de iunie 2022). Generăm valoare pentru populație și companii, susținem economia într-o perioadă-cheie pentru România. Continuăm să investim în creșterea volumelor, a tranzacțiilor și să finanțăm economia, pentru a asigura prosperitate românilor. Profitabilitatea băncii ne ajută să consolidăm capitalul BT pentru îndeplinirea planurilor pe care le avem și a reglementărilor legale.

Ce obstacole anticipați în calea creșterii și ce oportunități vedeți pe termen scurt?

M-aș referi atât la Banca Transilvania, cât și la România pentru că, dacă țării noastre îi merge bine, și băncii îi merge la fel. Pentru BT, o oportunitate este numărul mare de clienți. Cum spuneam, am depășit borna de 4 milioane, ceea ce ne permite să avem masa critică pentru vânzarea de produse și servicii, dar și pentru dispersia riscului. O alta ar fi magnetismul băncii vis-à-vis de atragerea de noi clienți. De exemplu, primele șase luni ale anului au însemnat peste 280.000 de clienți noi, cee ace înseamnă peste 1.600 în fiecare zi. Obstacolele în banking vin din instabilitatea fiscală și din creșterea complexității reglementărilor în domeniul nostru de activitate, însă ne adaptăm.

Referindu-mă la România, o primă oportunitate este creșterea investițiilor în infrastructură, mai ales pentru că este o necesitate. Infrastructura de transport, de exemplu, joacă un rol decisiv în dezvoltarea țării deoarece crește fundamental accesibilitatea în diverse zone, reduce distanța și timpul de transport, optimizează distanțele între zone economice. O altă oportunitate este absorbția fondurilor PNRR, ceea ce ne-ar ajuta să creștem țara și să micșorăm decalajul de Vest. Obstacolele țin de frânarea creșterii economiei reale, intensificarea tensiunilor geopolitice și presiunea pe piețele internaționale din cauza presiunilor macroeconomice, la nivel global.

Achiziția a trei companii de leasing în ultimii cinci ani v-a consolidat poziția pe această piață. Care sunt obiectivele dumneavoastră în cadrul acestei divizii și cum vedeți că evoluează apetitul României pentru leasing?

Fiecare achiziție dintre cele trei – Țiriac Leasing (2022), Idea::Leasing (2021) și ERB Leasing (2018) – ne-a dus mai aproape de obiectivul pe care îl avem la BT Leasing, acela de a întări poziția pe piața de profil, de a deveni numărul unu și pe acest segment, așa cum suntem în banking.

Piața de leasing din România a fost în creștere în ultimii ani și credem în potențialul său pentru că leasingul este o soluție facilă, rapidă de a achiziționa mașini și echipamente noi, performante. Ne bucurăm să vedem creșterea interesului din partea clienților pentru mașinile electrice sau echipamente eficiente din punct de vedere energetic. Sinergiile companiei BT Leasing cu Grupul Financiar Banca Transilvania, digitalizarea, oferta și echipa sunt motorul nostru de creștere pe acest segment de business.

Pe măsură ce proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență al României prind contur și se apropie noi ținte, anticipați un potențial deficit de finanțare în vreun sector și cum este poziționată banca pentru a acoperi potențialele carențe?

Sper ca România să respecte calendarul de realizare a țintelor agreate prin PNRR și conform exigențelor Comisiei Europene. Astfel, ar veni la noi în țară miliarde de euro, la pachet cu investiții publice și reforme. Cea mai mare valoare a investițiilor din PNRR până la finalul perioadei de implementare vor ajunge în sectorul construcții, care are mai multe segmente: infrastructură, renovări, utilități. Prin urmare, aici ar putea fi anticipat un potențial deficit de finanțare, iar noi suntem pregătiți să susținem companiile care participă la finalizarea acestor proiecte.

Indiferent dacă vorbim de investiții în energie, educație, transformare digitală, transport sustenabil sau de investiții care să finanțeze lucrările de creștere a eficienței energetice a fondului locativ existent, banca noastră susține aceste proiecte publice pentru că acestea contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei românești. Mai mult, în cadrul facilităților adresate sectorul privat din PNRR, BT participă prin finanțarea planurilor de sustenabilitate și competitivitate a IMM-urilor, facilități care sunt susținute prin garanții de portofoliu gestionate de Fondul European de Investiții.

Interviul complet, în limba engleză, poate fi citit aici.

loading...
Comenteaza