Restantă la capitolul energie, România primește doar o parte din tranșa II din PNRR

Comisia Europeană a aprobat acordarea celei de-a doua tranșe de bani României din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro, însă România nu va primi toți banii pentru că nu a îndeplinit două ținte importante în domeniul energetic, iar sumele aferente sunt momentan suspendate.

Decizia Comisiei Europene este una ce mai are nevoie și de alte aprobări din partea altor instituții europene, însă punctul de vedere al Comisiei este decisiv. Conform informațiilor Europa Liberă, suma aferentă celor două ținte energetice neîndeplinite este de aproximativ 140 de milioane de euro.

Comisia a constatat că aceste două jaloane legate de investițiile în energie (mai exact jaloanele 129 și 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător. Totuși, CE recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, dar spune că mai sunt încă multe de făcut.

Obiectivele nerealizate de Ministerul Energiei sunt semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW și semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată. Dacă România nu va îndeplini aceste obiective până în februarie anul viitor, ar putea pierde definitiv suma de 140 de milioane de euro.

Restul sumei de bani, de peste 3 miliarde de euro, va fi livrată României în luna septembrie. Până atunci, Guvernul are timp să vină cu observații la decizia Comisiei Europene.

Acordarea celei de-a treia tranșe de bani din planul de redresare economică post Covid este condiționată de îndeplinirea altor zeci de obiective, printre care reforma pensiilor speciale, nefinalizată încă. În total, prin PNRR, România poate accesa 27,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, până în 2026, bani care reprezintă împrumuturi cu dobândă avantajoasă și granturi. Pentru a primi întreaga sumă, România trebuie să realizeze 507 reforme și investiții. Printre cele mai mari investiții finanțate prin PNRR sunt mii de kilometri de drumuri și căi ferate modernizate sau noi, peste 100 de creșe, campusuri universitare, laboratoare, centre noi de sănătate, spitale, instituții sociale pentru vârstnici și mai ales investiții pentru producerea de energie verde.