România, tot pe ultimul loc la cititul de cărți și în 2022, iar titlurile s-au scumpit

Piaţa de carte a fost marcată pe partea de distribuţie de vânzarea lanţului Diverta, unul dintre cei mai mari jucători, aflat în insolvenţă, dar în acelaşi timp şi de extinderea lanţului Cărtureşti în provincie. 

Sectorul a fost marcat şi de creşterea preţului cărţilor pe fondul costurilor mai mari.

În continuare, consumul de carte plasează România pe ultimul loc în cadrul ţărilor din Uniunea Europeană. Pentru educaţie românii alocă cei mai puţini bani, piaţa de carte fiind estimată la 130 mil. euro anual, faţă de 3,7 mld. euro în Germania.

Diverta: Lanţul de librării deţinut de omul de afaceri Radu Octavian a fost vândut anul acesta către un alt antreprenor local, Augustin Drăgan. Compania şi-a cerut anul trecut pentru a doua oară intrarea în insolvenţă după ce a acumulat datorii şi a înregistrat pierderi din cauza perioadei în care magazinele au fost închise ca efect al pandemiei. Tranzacţia a presupus atât reţeaua offline, operată pe o companie separată şi care se află în insolvenţă, cât şi magazinul online, administrat diferit şi care nu se află în insolvenţă. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică.

Cei doi antreprenori au mai semnat în ultimii ani şi alte tranzacţii, Augustin Drăgan a mai cumpărat un spinoff din Sistec - compania IT Click Service, dar şi Q Power Heat Systems (schimbătoare de căldură pentru aplicaţii industriale).

Cărtureşti: Lanţul de librării controlat de Nicoleta Dumitru şi Şerban Radu, a continuat extinderea în provincie, unde a deschis mai multe librării anul acesta. Doar în septembrie şi octombrie a deschis două noi librării, în Târgovişte şi Piatra Neamţ, în centre comerciale, iar vânzările au fost peste aşteptări. Lanţul a mai deschis recent librării la Drobeta-Turnu Severin şi Târgu- Jiu recent şi va continua să deschidă la în Târgu-Mureş, Bacău şi Râmnicu Vâlcea. Cărtureşti operează în prezent 13 librării în Capitală, iar în provincie a ajuns la mai multe unităţi, în Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa, Oradea, Arad, Piteşti, Braşov, Suceava, Sibiu, Piatra-Neamţ şI Târgovişte, Chişinău. Strategia distribuitorilor de carte s-a schimbat în ultimii ani, aceştia au trecut de la magazine în spaţii stradale la unităţi în centre comerciale din mai multe oraşe din ţară.

Preţurile au crescut cu 15-20% la cărţi, pe fondul costurilor mai mari de producţie, inclusiv al creşterii preţului hârtiei. Editurile s-au adaptat la noile condiţii din piaţă. Spre exemplu, editura Curtea Veche a amânat publicarea cărţilor hardcover (cu copertă grea) şi a publicat doar softcover pentru că acum o carte softcover se vinde la preţul unei cărţi hardcover.

Pe piaţa editurilor mai sunt prezente editurile Polirom din Iaşi, grupul All, grupul Corint, editura Litera, Teora, dar şi alte edituri. Un alt mare jucător este grupul Editorial Litera, un business înfiinţat în 1989 de familia Vidraşcu.

Sistemul de distribuţie al cărţilor rămâne încă slab dezvoltat comparativ cu ce se întâmplă în vestul Europei. Cele mai multe cărţi în România se vând în prezent în librării, deşi multe edituri au început să se concentreze pe vânzările în mediul online. În prezent distribuţia clasică în librării pe piaţa locală de carte este asigurată de Cărtureşti, Diverta, Compania de Librării Bucureşti sau Librarium. Lanţul Diverta a înaintat pentru a doua oară cererea de intrare în insolvenţă după ce a acumulat datorii şi a înregistrat pierderi din cauza perioadei în care magazinele au fost închise ca efect al pandemiei.

Pentru educaţie românii alocă cei mai puţini bani, piaţa de carte fiind estimată la 130 mil. de euro anual, faţă de 3,7 miliarde de euro în Germania. Spre comparaţie, suma cheltuită anul acesta de români pe vacanţe în străinătate va ajunge la 6 miliarde de euro, nivel record.

Pe fondul instabilităţii, al inflaţiei tot mai mari, pentru moment nu se întrevăd mari speranţe pentru creşterea consumului pe piaţa de carte, aşa cum afirma Silviu Lupescu, proprietarul editurii Polirom

„Vorbim de o piaţă de carte extrem de contractată, deoarece se ştie că România este pe ultimele locuri la ceea ce am numi consumul de carte per capita. Oricât am încerca să eludăm această „incultură”, statisticile nu pot fi ocolite”, afirma el. În domeniul comerţului de carte în magazine funcţionau 339 de firme anul trecut, care aveau 2.125 de angajaţi. Toate librăriile aveau afaceri de 663 mil lei anul trecut (130 mil euro), mai mult cu 16% faţă de 2020. Pe cea mai mare piaţă de carte, Germania, vânzările sunt de 3,7 miliarde de euro în librării anul trecut.