Video Șeful BT: “Dacă românul își cumpără al șaptelea televizor, e semnul crizei următoare”

Românii trebuie să își schimbe mentalitatea financiară, să aibă mai multă implicare în viața socială și politică în momentele importante, iar statul, să nu mai schimbe regulile jocului în timpul jocului, susține Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania (BT) Cluj, pe canalul 7/24 Capital al Bursei de Valori București.

 

Ce înseamnă să ai o relație bună cu investitorii?

Pentru investitori, instituționali sau retail, important e ce experiență ai, prin ce ai trecut și ce ai creat: lichiditate, capital. De fapt ei se uită la istoricul firmei și investesc în viitorul ei. Tu, menținând o comunicare permanentă, trebuie să oferi informațiile necesare, nu neapărat să te lauzi, nu asta vor să audă, ci ce ai învățat, călătoria ta până acum și ce vrei să implementezi de acum înainte. Noi încercăm să explicăm, dar oricum când ai datele financiare este o poză destul de clară. Le explicăm cum am făcut, ce măsuri dorim să luăm și ce pași urmăm să aducem rezulte și mai bune, menținând și scopul nostru. Noi suntem o bancă, o instituție publică și nu trebuie să fim doar orientată spre profit, ci spre folosul societății.

Sunteți foarte activi și folosiți posibilitățile care există pe piața locală de capital. Ați recurs la răscumpărări de acțiuni, ați anunțat că doriți să dați și un dividend de 0,14 lei pe acțiune, dar și gratuite. Cum văd investitorii toate aceste inițiative?

Suntem un participant activ, nu doar emitent, și BT Capital Partners, și BT Asset Management (BTAM) sunt participanți în piață. Suntem și beneficiari din dezvoltarea pieței de capital. Eforturile noastre includ și acest “stock option plan”, mare parte din angajații BT au bonusuri sub formă de acțiuni, asta aduce și o altfel de implicare a colegilor noștri, pentru că muncești și pentru tine. Pe de altă parte, cât timp avem capitalul și lichiditatea necesară sau exces vrem să răsplătim acționarii noștri și să le mulțumim pentru susținere și încredere; depinde și de an. Anul acesta ne bucurăm că am putut să venim cu o propunere bună pentru investitori și bancă. Dorim să menținem o comunicare bună și în zona asta: ce beneficii vor avea investitorii BT, avem postat în site-ul băncii o politică de dividende, să avem un ghid. Planurile depind și de conjunctura pieței, anul trecut am avut o conjunctură favorabilă, așa că am reușit să avem o performanță bună.

Datele pentru primul trimestru din acest an arată pentru acțiunile BT o creștere de 24%, cea mai mare din interiorul BET, indicele reprezentativ al pieței de capital din România ce include 13 companii.

A fost fie o corecție, fie o reacție după schimbări politice. Am avut o ușoară scădere, o parte din aceste 24% reprezintă o revenire la nivelul din august-septembrie 2017, dar mesajele noastre, măsurile luate și rezultatele arătate deja au dat încredere.

Aveți produse noi de investit la bursă, fonduri mutuale?

Prin BTAM suntem un participant activ, deja avem a treia firmă de asset management, o creștere foarte sănătoasă și profitabilă și pentru clienții noștri. Ne gândim să lansăm și niște fonduri noi, dar asta este pe termen mediu și lung. Anul acesta sunt multe schimbări, nu vrem să facem pași mari înainte să fie o așezare în piață.

Intenționați să deveniți Bancpost-ul din România, pentru că ea are acest statut?

Nu avem toate detaliile și trebuie să analizăm bine business case-ul în sine, eforturile depuse, responsabilitățile asumate și beneficiile, dar în zona de capital am făcut multe eforturi fără profit. Dacă noi considerăm că putem să gestionăm relația asta și responsabilitatea, vrem să continuăm.

Aveți un orizont de timp?

Depinde și de discuțile noastre cu reprezentanții clearing house pentru că ei au semnat un acord cu acționarii Bancpost și cu ei trebuie să ajungem la un acord.

Ați avut rezultate foarte bune la nivel de emitent. Care vor fi motoarele care vor asigura creșterea băncii?

Strategia din profilarea clienților rămâne la fel: suntem banca întreprinzătorilor români, rămânem în zona de IMM, microfinanțare, retail. Segmentele acestea cresc și ne pun într-o poziție favorabilă. Avem deja imaginea, produsele, echipele potrivite , iar clienții au devenit promotorii noștri. Ce am făcut până acum, cum am făcut și cum am abordat banking-ul și relația cu clienții este foarte important. Asta este cultura băncii, asta dorim să menținem, iar adaptabilitate, transformarea și change management este în ADN-ul băncii. Banking-ul se schimbă, și noi investim acum în zona de digitalizare. Suntem o bancă de rețea, dar vom folosi tehnologii și digitalizare la maxim. Ne bucurăm că și clienții noștri folosesc canale alternative din ce în ce mai mult. De acum înainte, bazându-ne pe puterea băncii și pe cunoștințele de piață va fi principalul factor de creștere.

Vă propuneți să deveniți numărul 1 în sistemul bancar?

Asta nu a fost niciodată ținta noastră. Întotdeauna am spus că ne dorim o relație bună cu clienții, să aducem un beneficiu investitoriilor noștri și să fim cea mai bună bancă. Poate sună puțin arogant, dar eu cred că suntem cea mai bună bancă din România și dorim să ne menținem. Această creștere mare comparativ cu concurența vine natural. Dacă și clienții și acționarii sunt mulțumiți, creșterea vine de la sine. Nu este miza noastră și avem concurență destul de bună, avem bancheri, investitori și echipe foarte puternice în fața noastră.

Estimați că necesarul de credite va crește în acest an? Cu ce procent?

Așteptăm o temperare în zona de retail, dar creșterea va continua. Anii 2016-2017 au fost foarte buni și nu îi putem lua ca punct de reper. După anii de criză a fost o revenire puternică, dar așteptăm o temperare în cerere, sunt și multe provocări: legislația care schimbă regulile jocului chiar în timpul jocului. Este foarte greu să faci un buget de 3-5 ani în România, când în zona de retail noi acordăm credite de 5-10-15 ani. Ceea ce ne bucură este că cererea din zona companiilor începe să crească. Atât start-up-urile, cât și companiile mari au început să vină cu planuri de investiții, cu cerere de credite, asta ne bucură. Aici vom avea o creștere destul de mare în comparație cu ultimii ani. Cum am bugetat și am anunțat la începutul anului, vedem dobânda de referință la 3,25- 3,5%, pentru că sunt presiuni inflaționiste, consumul pune multă presiune pe importuri, la cursul valutar, la prețuri, creșteri salariale. Dobânzile vor fi aliniate, ROBOR va urma trendul pieței. Un semnal bun pentru economia României este că aceste dobânzi nu se mișcă în paralel pe termen mediu și lung vedem că majorările sunt mult mai mici.

Această creștere a ROBOR va afecta volumul de credite neperformante?

Totul este relativ. Dobânzile cresc pentru că au crescut și salariile. Important e ce fac oamenii, dacă cumpără al șaptelea televizor acasă este o invitație pentru criza următoare. Având în vedere că schimbăm casele, schimbăm flota auto a țării, nu este neapărat un semnal rău. Băncile au învățat multe pentru că și modelele de risc sunt importante, am trecut în ultimii 20 de ani prin multe fluctuații și crize, noi credem că impactul nu va fi cum a fost în 2008-2009, dar trimestrial putem să vedem niște fluctuații a creditelor neperformante. Și noi, și ceilalți participanți facem eforturi să le diminuăm.

2018 este anul centenar. În calitate de cetățean român de origine turcă, născut în Germania, care este lucru care vă place cel mai mult la România și care este lucru pe care îl doriți schimbat?

Mie îmi plac foarte mult oamenii, în afara faptului că România are un peisaj excepțional și este o țară foarte frumoasă, oamenii m-au atras. Am și familie aici, copii români și turci în același timp. Ceea ce aș schimba are legătură tot cu oamenii, și anume mentalitatea lor. Trebuie mai mult curaj, tenacitate, implicare în viața socială și politică în momentele importante.