Traficul şi încălzirea locuinţelor, principalii poluatori ai Clujului

Evaluând contribuția fiecărui poluant la totalul emisiilor inventariate în 2014 la nivelul județului, s-a constatat că indicatorul cu contribuția cea mai importantă a fost compuşii organici volatili (COV) nonmetanici. COV sunt generaţi aici de încălzirea rezidenţială (78%), trafic (15%) şi industrie (7%). Cele mai poluante în traficul din judeţ sunt autoturismele, autovehiculele grele şi autobuzele. Totuşi, emisiile provenite din traficul rutier au scăzut în perioada 2012-2014.
 
Rezultate au demonstrat că principalele surse de poluare cu COV sunt traficul și încălzirea rezidențială. Valorile înregistrate pentru indicatorul COV la sfârșitul săptămânii sunt mai mari decât cele determinate pe parcursul acesteia, iar perioada din zi când se înregistrează valorile cele mai mari pentru COV era între orele 16:00 şi 20:00.

Din totalul de 13,2 tone de emisii de metale grele raportate, 8,8 tone reprezintă emisiile de cadmiu, 0,4 tone nichel şi 0,1 tone arseniu. Nivelul maxim de nichel și de cadmiu din februarie a fost determinat în Huedin, iar nivelul maxim de arseniu era înregistrat în Turda.

Concentraţia emisiilor de benzen nu a depăşit concentraţia medie anuală conform legii privind calitatea aerului înconjurător. Principalele surse de poluare cu metale grele identificate în judeţ sunt industria sticlei, cărămizilor, produselor ceramice, plăcilor de gips-carton (79%), producerea de energie electrică şi termică (14%), încălzirea rezidenţială (5%), traficul rutier, feroviar şi aerian (2%). 
 
„Monitorizările se fac prin toate cele cinci staţii, amplasate la Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda şi Huedin, determinându-se concentraţiile de benzen, toluen, arseniu, nichel şi cadmiu, care sunt prezentate în timp real pe site-ul dedicat, apoi se analizează probele în laborator, iar rezultatele vor fi afişate tot pe acest site, pentru a putea fi vizualizate de către toată lumea”, a sintetizat directorul APM Cluj, Grigore Crăciun.

„Noi facem şi monitorizarea industrială, şi cea a traficului. În februarie, am constatat valori mai mari chiar în weekend ca urmare a încălzirii rezidenţiale. În Huedin avem o problemă mai mare deoarece încălzirea se face cu lemne”, afirmă Liana Mureşan, şef serviciu în cadrul APM Cluj. „Important este ca autorităţile şi instituţiile să ţină seama de aceste date în strategiilor lor şi să poată acţiona prompt în momentul în care valorile sunt depăşite”, remarcă managerul de proiect, Florina Muntean.
 
Ministerul Mediului (MM) derulează mai multe programe naţionale de reducere a poluării. „Acest proiect face parte dintr-un program la nivel naţional care cuprinde 27 de proiecte început în 2015. Pe Mecanismul Financiar SEE avem un grad de absorbţie de 98-100% şi unul de autorizare de plăţi cuprins între 60 şi 90%. Prin participarea trainerilor norvegieni la acest program am format 23 de experţi pe termen lung şi alţi 100 de experţi pe termen scurt specializaţi în reducerea substanţele chimice periculoase”, a subliniat Marisanda Pîrîianu, director în MM.
 
Obiectivul proiectului de la Cluj îl reprezintă protecţia mediului prin îmbunătăţirea monitorizării substanţelor chimice periculoase în scopul protejării sănătăţii oamenilor şi a mediului. Noile staţii sunt amplasate pe străzile Dâmboviţei (Cluj-Napoca), Vâlcele (Dej), Clujului (Gherla), Axente Sever (Turda) şi Republicii (Huedin).

Datele obţinute de la cele cinci puncte noi de monitorizare sunt colectate automat prin reţeaua de colectare cu senzori radio, transmise prin sistemul de transport către router către data center, iar apoi stocate în baza de date. Rezultatele sunt prezentate într-o aplicaţie web, sub forma unor diagrame şi tabele, fiind folosite în vederea alarmării, în cazul depăşirii limitelor admise. 
 
Proiectul de la Cluj se desfăşoară în perioada 2015-2017 şi are o valoare de 6,6 milioane de lei, dintre care 85% granturi SEE (din partea statelor Norvegia, Liechtenstein şi Islanda) şi 15% de la bugetul de stat.

Scopul său este realizarea unui sistem integrat de culegere şi transmitere a datelor provenite din monitorizarea substanţelor chimice din judeţ, iar la depăşiri ale valorilor limită să se poată interveni efectele negative ale substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului. Partenerii APM Cluj în acest proiect sunt Stieltefsen - Sintef (Norvegia), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Control Data Systems Cluj.