Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii

A dracului fatalitate. La 7 ani fãrã o zi de la marea zguduialã a gemenilor de la New York, ieri am fost martorii adevãratului sfârsit al lumii, pe care – vreau sã-i linistesc pe toti prietenii mei din Partidul Conservator – mi l-am petrecut foarte bine, mai ales cã tocmai am intrat în concediu.

 Pe aceastã cale, i-as ruga ca si la urmãtoarele editii sã-l programeze tot într-o zi liberã, dacã se poate.Pe scurt, speriati cã Apocalipsa va înghiti Pãmântul fãrã acordul scris al lui Dom’ Profesor Felix, o mânã de conservatori, probabil tot partidul plus ceva vecini glumeti si odihniti la minte, au pus de un protest în fata reprezentantei Comisiei Europene în România, pentru a cere stoparea experimentului Atlas de la Geneva, de la care se asteaptã aflarea unor secrete legate de începuturile Universului.

 

Gluma a fost gustatã de toatã lumea, râzându-se copios chiar si la Antena 3, unde nefericita crainicã pusã sã citeascã stirea abia si-a înãbusit izbucnirile de râs care i-ar fi adus concedierea cu picioare-n dos. Codrin Stefãnescu, pamblicarul de serviciu, explicã doct, cu senatorul Marinescu-Bideu alãturi, tinându-i isonul cu usoare aplecãri din cap a sustinere: “Din câte am înţeles eu, din ce am citit şi ce spun unii cercetãtori, este cã experimentul va eşua şi se va crea o gaurã neagrã. Oamenii de ştiinţã spun cã, odatã deschisã, aceastã gaurã neagrã va absorbi tot ce este în jur şi nu va putea fi închisã (n. n.: aici se vor pune din off hohote convulsive, mai ceva ca la Bundy). Sã nu facã experimente pânã când nu au tehnologia de a ajunge pe Lunã”.

 

Eh, dacã tot au pus de o alianţã pre-electoralã, bãieţii lui Felix ar putea sã cearã expertiza talentatului domn Geoanã, cã tot îşi doreşte asiduu sã trimitã oameni pe Lunã. Propunerea ca primii catapultaţi într-acolo sã fie tocmai conservatorii, nu de alta, dar în alt fel pare-se cã nu vom avea şanse sã scãpãm de ei prea curând.

Recunosc cã mi-aş fi dorit sã-l vãd cu o reacţie pe însuşi Dom’ Profesor, în costum alb de fante şi cu ochelarii de soare cu led-uri împrumutaţi de la Vadim, detaliindu-ne cu spume cum preşedintele Bãsescu ar fi trebuit sã se lege cu lanţuri de sediul CERN Geneva şi sã protesteze energic împotriva experimentului, în loc sã se ocupe de mizilicuri în spatele muşcatelor de la geamurile Cotrocenilor.

 

 Ce sã zicem de Sergiu Andon?, ce bine i-ar fi stat combãtând feroce neconstituţionalitatea demersurilor fizicienilor inconştienţi! Cum i-ar fi fãcut cu apã şi oţet pe toţi care n-au cerut aprobare de la însãşi Comisia Juridicã a Senatului, care pânã una-alta şi-a umplut vremea cu retrimiterea la Parchet a dosarelor Tamara şi Zambaccian 2, sã nu-l prindã carecumva apocalipsa pe A.

Nãstase cu dosarele-n vine. Mai voiam sã-l aud şi pe selecţionerul Piţurcã aruncând cu microfoane dupã ziariştii feroezi şi români, de-a valma, rãcnind satanic “bãi, başbuzucilor, asta-i catastrofã, nu c-am luat noi trei boabe de la desculţii ãia din Lituania, şoareci neisprãviţi de coteţ, Lobby, iartã-mã cã te plagiez...! Auzi, Florine, ia scoate-i pã ãştia afarã şi bagã nişte folcloriste, sã nu ne prindã sfârşitul lumii nefu..., pardon, nesatisfãcuţi!”.

 

 Dar din peisaj mi s-a pãrut a lipsi cel mai mult dl. Mircea Geoanã, ca preşedinte al partidului care vrea sã-l remorcheze iar pe Felix în Parlament. Domnia sa s-ar fi potrivit ca o mãnuşã protestului, cunoscut fiindu-i talentul de a nu rata nici o ocazie de a se face de râs. Absenţa de la protest mã face sã mã îngrijorez sincer, sã fie oare bolnav sau pregãteşte ceva grandios pentru ziua climaxului experimentului, undeva prin octombrie, când va serba cu mici şi bere Apocalipsa în viziunea PSD, partidul care se pricepe cel mai bine la organizarea acestui tip de chermeze?

 

La ora la care scriu aceste rânduri m-am aşezat la televizor cu câteva pungi de seminţe în faţã, în aşteptarea meciului decisiv cu I-le Feroe şi, mai ales, a file-urilor video cu apocalipsa în direct pe care sunt convins cã le-a pregãtit nea Vali Stan, mefistofelul de dupã laptop: “Bãi, Bãsescule, ia ascultã tu aicea! Nu-i aiiici / Nu-i aiiici / Ţineţi minte, sfârşitul nu-i aiiici... Hahaha, te-am pãcãlit, bãi, aicea-i sfârşitul. Aicea-i ce, domnu’ Gâdea? Aicea-i sfârşitul. Maestre, ia fiţi atenţi la file-ul ãsta, sã vedeţi unde-i sfârşitul...” Cristoiu, din pumni: “Io nu ştiu, cã eram la bibliotecã la ora aia. E drept, am auzit ceva bocãnituri prin salã,

da’ nu erau decât douã fãtuce care se împiedicaserã de nişte cãrţi de fizicã de-a doişpea.

 

N-am mai aşteptat sã vãd dacã au pãţit ceva, cã mã grãbeam încoace. Auzi, domnu’ Gâdea, mai este mult din emisiunea asta? Cã sunt cam obosit...”.

Una peste alta, a fost un sfârşit al lumii reuşit, mai ales cã în rolurile cavalerilor Apocalipsei au fost distribuiţi cei care se potriveau cel mai bine, nişte saltimbanci dintre cei mai talentaţi.