Italia, noua etapă a crizei europene (I)

Totodată, Italia a intrat în hora economiilor vulnerabile la turbulenţele pieţelor financiare. Intensificarea crizei finanţelor publice în zona euro nu trebuie să surprindă, dat fiind gradul ridicat de integrare economico-financiară a ţărilor membre. Ceea ce surprinde, poate, este viteza de propagare a crizei. Putem spune că această criză a finanţelor publice a intrat într-o nouă etapă, cea a economiilor cu dimensiune importantă. Astfel, riscurile cu privire la sustenabilitatea zonei euro şi la evoluţia economiei mondiale capătă o nouă dimensiune.

Cu un produs intern brut (PIB) de 1,55 trilioane euro în 2010, Italia ocupă locul 3 în zona euro - pondere de aproximativ 17%. Prima de risc a Italiei (CDS) a crescut vertiginos în ultimele zile, depăşind pragul de 300 de puncte. De asemenea, rata de dobândă la titlurile de stat emise pe o perioadă de 10 ani a depăşit nivelul de 6%, cel mai ridicat de dinainte de crearea Uniunii Monetare Europene, iar creşterea costurilor de finanţare, care se situează în prezent peste ritmul de evoluţie a economiei, determină fenomenul de bulgăre de zăpadă - creşterea nesustenabilă a datoriei publice.

Cu alte cuvinte, pieţele financiare speculează în prezent că Italia ar putea deveni a patra economie din zona euro care va apela la sprijin financiar internaţional.

Nu surprinde nici decizia pieţelor financiare de a alege Italia drept următoarea victimă a crizei datoriilor suverane. Din punct de vedere al ponderii datorie publică/PIB, Italia ocupa în 2010 locul 2 în zona euro (aproximativ 120%). De altfel, Italia este o economie cu tradiţie în ceea ce priveşte degringolada finanţelor publice. În ultimii 25 de ani Italia a înregistrat un nivel mediu al raportului datorie publică/PIB de peste 100%.

Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital