Când toată greutatea lumii, crimele împotriva umanităţii, 9/11, încălzirea globală, situaţia din Orientul Mijlociu, başca recesiunea mondială şi viitoarea criză alimentară previzionată de preşedintele Băsescu pălesc în faţa dramei adunate în căpşorul ascuns sub pernă al copilului care ar da orice (ce?) numai ca to’arăşa dirigintă să nu-i scadă nota la purtare.
Este prima conştientizare – acută – a simţământului istoriei şi a spaţiului cvadrudimensional, a teoriei matematice a catastrofei: oare, cum ar face să nu fi fost el, atunci, acolo, cu piciorul pe mingea aia blestemată ce nu şi-a putut alege altă traiectorie decât cea care se intersecta cu banala sticlă pentru care nici măcar nu mai sunt comenzi de când cu termopanele astea?
Intrând voinic într-un “club” de manele, cu ceva pumni prin aer, care ieşiseră – întrucâtva – din ritmul extrem de complex al muzicii, Rareş Niculescu s-a trezit că ar fi putut fi purtător de cuvânt al premierului Boc. N-a fost să fie: spaţialitatea şi temporalitatea i-au jucat o festă. Cu inima-i chircită, premierul Boc a trebuit să-l pedepsească. Doar şi-a căutat-o printre golani.
Intrând voinic în direct la Antena 3, Emil Boc a uitat, de fapt, de ce l-a pedepsit pe Niculescu. între cei de după blocuri – Gâdea, Ciutacu şi Badea – care dezbăteau exact temele pentru care mai iau şi un purcoi de bani, de genul înălţimea premierului şi dacă s-a ridicat pe vârfuri ori a întors capul dintr-o poză de grup - Emil a lu’ Nuţu Năii a intrat cu aer în piept să spună că nu are nici un fel de complexe, mânca-ţi-aş! Şi ca să fie în ton cu interlocutorii, îl mai şi apostrofează pe finul intelectual Mircea Badea. “Domnu’ Badea, vedeţi că aveţi de pus nişte pene pe fund, aşa cum aţi declarat în emisiune, dacă facem autostrăzi. In Piaţa Victoriei, pene de păun, şi vă plimbaţi în fundul gol, să nu uitaţi!”, a sunat somaţia lui Emil Boc.
“Aţi spus într-o emisiune că, dacă guvernul ăsta, până la sfârşitul anului, face ceva kilometri de autostradă, din câţi a promis, dumneavoastră, în Piaţa Victoriei, cu nişte pene puse într-o zonă a corpului, defilaţi şi faceţi... cum aţi spus că faceţi”, a insistat premierul la emisiunea Sinteza Zilei din 25 martie (citat din Gândul).
De prisos a mai povesti cum a ieşit Boc din gura celor trei. Oare, câteva minute după ce a pus telefonul jos, a avut acelaşi sentiment cu al lui Niculescu? Oare, şi-a adus aminte că este prim-ministrul României? Oare, ce ar fi dat să nu fi şutat el în mingea aia blestemată? Iar dacă, după negocirile cu FMI, premierul mai are aplecare şi spre penele din partea dorsală a lui Badea, poate nu ar fi inutil de amintit demnitarului din Cluj un vechi proverb “chinezesc”: “Când seara te mâncă-n fund, dimineaţa îţi put degetele”.
P.S.: Oare, iarăşi are cineva ceva cu Clujul?
