Cine este extraterestru? Ghiță sau Hellvig?

Scurtcircuitarea unei întâlniri, altfel cât se poate de firește, între noul șef al spionajului intern și prim-ministrul statului este un fapt, în sine, suficient de relevant pentru a fi tratat cu atenție. Este, să recunoaștem, o excepție de la orice regulă și de la orice normă ca la o asemenea întâlnire să participe un individ, care se află sub control judiciar, azi, și, mâine, poate sub o acuzație pentru o infracțiune de corupție. Este de asemenea un paralelism amețitor, dacă nu cumva cel puțin periculos, ca extraterestrul aterizat în Palatul Victoria, fix la ora și în locul întâlnirii dintre premier și șeful SRI, să fie, în același timp, nu numai o persoană sub control judiciar, ci și prieten de casă al gazdei și, culmea, unul dintre parlamentării însărcinați cu controlul SRI. Dacă ar fi fost, de pildă, necesar ca la o asemenea întâlnire să participe un reprezentant al Parlamentului, atunci, hai să spunem, ar fi putut să se întâmple acest lucru cu condiția ca persoana în cauza să fie președintele Comisiei de specialitate. Deși este greu de găsit vreo explicație pentru un asemenea cocktail politico-informatic.

Din perspectiva de mai sus, fără a mai intra în alte detalii, la această întâlnire importantă, Sebastian Ghiță a jucat un rol de extraterestru. Și cineva ar trebui să explice ce s-a întâmplat de fapt. Cum de a ajuns Sebastian Ghiţă acolo? Sub ce motiv? Cine a avut inițiativa?

Până atunci, până când, așa cum ar trebui să fie firesc într-un stat de drept, societatea civilă va sări ca arsă, punându-și aceeași întrebare, până când președintele României, care are obligația constituțională de a fi arbitru al instituțiilor statului, până când se va sesiza Parlamentul, nu am încotro și avansez eu însumi o supoziție. Sebastian Ghiță s-a aflat acolo pentru că Victor Ponta, de dragul său, a scurtcircuitat o întâlnire instituțională, inițiată de directorul Serviciului Român de Informaţii. S-a aflat acolo, nu întâmplător. Ci pentru a marca faptul că el se află sub protecția primului-ministru. Și că, la rândul lui, din poziția de membru al Comisiei parlamentare de supraveghere a activității SRI, Sebastian Ghiță ar putea, la nevoie, să protejeze imaginea și interesele lui Eduard Hellvig. Iar pentru opinia publică, prezența distinsului domn Sebi la această întâlnire ar putea semnala, chiar, ceva mai mult. Și anume, o relația de prietenie, mai veche sau mai nouă, cu directorul Serviciului Român de Informaţii. Asemenea sugestii nu fac altceva decât să pregătească terenul pentru traficul de influență. Un viciu care l-a atins de mai multe vreme pe prietenul de casă al domnului Victor Ponta.

Și mai este ceva ce îmi scăpa și mie și bănuiesc că va scăpa și dumneavoastră, celor care citiți acest comentariu. Cum de a acceptat Eduard Hellvig această intromisiune? De ce nu s-a ridicat, pur și simplu, de la masă, luându-și politicos la revedere și întorcându-se în biroul său, de la sediu Serviciului Român de Informaţii? De ce nu și-a exprimat dezacordul legat de prezența inopinată a lui Sebastian Ghiță? Din prea multă politeţe? Dar oare, în primul și în primul rând, un director al Serviciului Român de Informaţii, o instituție cam răvășita în ultima vreme de legăturile ei toxice cu politicienii şi cu politica, are o datorie de politețe față de societate? Nici nu vreau să îmi imaginez și nici nu cred că este adevărat că explicația ar fi alta. Și anume că ceea ce ar dori să sugere Sebastian Ghiță ar fi chiar adevărat. Și anume că el este, nu numai prieten al premierului, ci și al noului director al Serviciului Român de Informaţii. O asemenea speculație cred că este lipsită, totuși, de orice suport, în realitate. Și, de aceea, aștept, totuși, cuvenita explicație.