Spania este, în definitiv, ţara unuia dintre cele mai puternice campionate din lume (alături de Anglia şi Italia), încât succesul ei este legitim şi din acest punct de vedere.
Germania a adus din nou în competiţie o echipă formidabilă, cu jocul cel mai studiat şi cu o capacitate singulară de a controla jocul. I-a lipsit – cum s-a observat în ultimii patru ani – vârful de atac competitiv (nici Podolsky şi nici Gomez sau Kuranyi nu sunt, de fapt, un astfel de vârf).
Ofensiva germană lasă minute bune apărările adverse să se odihnească, iar când se apropie de poarta adversă nu are decât rareori soluţii. Deoarece atacul nu ţine suficient mingile, povara cade pe apărare, care cedează, prin forţa lucrurilor, cum s-a întâmplat la unicul gol al meciului Spania – Germania, marcat de Torres. Reconstruind ofensiva, echipa germană va continua să aibă un cuvânt greu de spus în competiţiile ce se apropie.
Va fi timp pentru a discuta, mai la rece, ceea ce a adus nou EURO 2008. Spania a atestat convingător cât de hotărâtoare sunt calităţile individuale (tehnicitate, clarviziune, determinare) în jocul sportiv de astăzi. Germania a reconfirmat importanţa studierii jocului şi a abordării competente a acestuia.
Aproape “revoluţia” în fotbal în 2008 a anunţat-o Olanda, cu acea aşezare mobilă în teren, care asigură ridicatul randament al jocului. Aceasta este, tehnic vorbind, cea mai importantă noutate de natura conceperii şi executării jocului, adusă de EURO 2008. în sfârşit, un astfel de turneu final face ca fiecare minut petrecut în teren, de fiecare jucător, să aibă importanţă hotărâtoare.
Folosirea intensă a timpului, punerea în valoare a calităţilor, luciditatea şi, mai ales, răspunderea pentru rezultat au căpătat din nou importanţă. Despre toate acestea vom discuta detaliat, căci, totuşi, EURO 2008 este şi o lecţie de management al resurselor.
