Bine, probabil că nu au înţeles. E şi greu să priceapă, nu-i condamnaţi. Aici vorbim de sentimente, de fidelitate, de tradiţie, de solidaritate, de onoare. Politica e altceva. Înseamnă uşurinţa de a negocia orice în numele unei sinecuri şi de a minţi cu zâmbetul pe buze. De a te face frate cu dracul până treci scrutinul. Nu mai avem repere credibile, stânga sau dreapta e totuna, aceeaşi dezamăgire. Pe voi vă privesc cu condescendenţă, iar uneori cu teamă. Sunteţi o povară pentru ei. Folosiţi aceeaşi limbă, dar au nevoie de traducător . Insistaţi să le aşezaţi în faţă oglinda, să-şi vadă nasurile lungite de mierea otravită pe care o presară în fiecare sunet. Să nu uităm că suntem în oraşul unde fostul primar, Sorin Apostu, intrat în folclor şi în atenţia procurorilor pentru dexteritatea cu care manipula tabla împărţirii, este invitat să predea în continuare la Facultate.
Întâmplarea e reală, nu e un scenariu pentru „Camera Ascunsă". Unul dintre antrenamentele fotbaliştilor Universităţii din Parcul „Babeş" a fost întrerupt de un musafir nepoftit. Nu era un jucător venit în probe, ci o cârtiţă deranjată că i-a fost încălcat teritoriul. Muşuroiul a fost distrus de crampoanele nervoase şi episodul a devenit subiect de glume printre jucători. Szilagyi ar putea să le povestească şi despre liliecii vânaţi pe holul insalubru al fostului „Ion Moina". De cârtiţă nu au scăpat încă. Luni am avut impresia că participăm cu toţii la o reeditare a filmului „Ziua Cârtiţei". Din nou, Anamaria Prodan preia Universitatea Cluj, iar se discută despre mutarea echipei la Buzău. Din păcate, nu suntem la Telecinematecă, e tristul prezent.
Craiova a murit, Corvinul nu mai e, Timişoara a fost devalizată, FC Argeş e departe de luminile rampei. Urmează şi „U" Cluj? Arătaţi-le că vă pasă, că mămăliga gigant, la care a trudit şi primarul Boc, poate exploda. Pichetaţi Primăria şi Consiliul Judeţean, trimiteţi soli să afle ce vrea Walter. Strigaţi-vă tare iubirea, încât să se ascundă degeaba după geamurile birourilor sau în cabina vatmanului. Refuzaţi să fiţi o masă de manevră, o miză a unui joc de şah ocult. Circul trebuie oprit, şantajul trebuie să înceteze. Acţionaţi cu inteligenţă şi fără violenţă. Fiţi atât de insistenţi încât şi seara, la culcare, să le rasără un „U" pe tavan. În octombrie serbam Ziua Recoltei. Acum e nevoie de o Zi a Revoltei sau de un anotimp dacă nu e suficient. Dacă aşa e tratat un simbol al oraşului, ce pretenţii să mai avem de la Boc şi Uioreanu? Ne vor vinde pe toţi în cazul în care primesc un preţ bun.
Ar fi fost un gest de minimă decenţă ca Emil Boc să organizeze o conferinţă de presă după ce fanii au organizat marşurile de protest şi s-au oprit, de fiecare dată, să-şi clameze nemulţumirile lângă Primărie. Ar fi fost normal un dialog, nu era o cerinţă a fişei postului. Spre exemplu, edilul Capitalei, Sorin Oprescu, a iniţiat un Comitet de Sprijin pentru echipa de handbal Oltchim din Vâlcea. E şi oportunism electoral în cazul lui Oprescu, dar nici lui Boc şi Uioreanu nu le solicităm declaraţii de dragoste. Consiliul Local are şi posibilitatea să rupă contractul cu Walter, să-i ia dreptul de a folosi sigla şi culorile. Echipa s-ar elibera, dar ar trebui să se înscrie în ultima ligă. Ar fi un sacrificiu imens, pe care nu ştiu dacă suporterii Universităţii îl mai pot accepta după ani de zile în care au fost păcăliţi, când nu au nici o garanţie că nu vor fi ispitiţi pe un alt drum al pierzaniei.
Nu va fi uşor, dar când a fost? Pentru o mai bună mobilizare, vă prezint un citat al unui politician veritabil. Îl cheamă Winston Churchill şi, când a rostit fragmentul de mai jos, se apăra de un tip mult mai periculos decât Florian Walter: „Vom merge până la capăt,..vom lupta pe mări şi pe oceane, vom lupta în aer cu tot mai multă încredere şi forţă, ne vom apăra Insula, oricare ar fi preţul. Vom lupta pe plaje, vom lupta pe terenurile de aterizare, vom lupta pe câmpuri şi pe străzi, dar nu ne vom preda niciodată".
Nu criza economică e principala ameninţare a vremurilor noastre, ci indiferenţa. Să nu vă predaţi!
