Învăţăturile cetăţeanului turmentat către fiul său

Duminică dimineaţa te trezeşti, te speli pe faţă, boscorodeşti cumsecade usturoiul de Sânandrei şi pleci spre secţia de votare pe stomacul gol, să nu ţi se facă greaţă!

N-ai nicio scuză să nu mergi la vot; zi-mi bătrân ramolit şi demodat, dar gândeşte-te că vreme de generaţii la rând românii habar n-au avut ce înseamnă privilegiul simplu al alegerii libere, setea de a băga peticul de hârtie în fanta urnei, ca semn de pedeapsă sau răsplată, cu voluptatea aproape erotică a gestului primordial de activism politic.

 

Inainte de asta, informează-te, află tot ce se poate despre cei ce-ţi caută votul, nu lăsa să-ţi scape nimic, e datoria ta s-o faci. Ia-i pe toţi la scărmănat, priveşte-i atent prin lupă, aşa cum făceai într-a cincea cu goangele din insectar. Ţine minte că orice muscă respingătoare, privită într-o anumită lumină, ţi se poate dezvălui în irizaţii colorate ce fură privirea. La fel, până şi cel mai feeric fluture se naşte tot dintr-o larvă vermiformă.

 

Democraţia nu e chiar floare la ureche, asta trebuie s-o pricepem toţi, e o orânduire scumpă, care necesită niscaiva eforturi pentru a o înţelege şi a o întrebuinţa corespunzător. Dar niciodată să nu ai nesăbuinţa de a o desconsidera, de a o ponegri gratuit sau de a-ţi dori altceva în locul ei. Bucură-te că au făcut-o alţii înaintea ta. Iar apoi roagă-te pentru odihna veşnică a celor care i-au contrazis, acolo unde i-a prins istoria, prin preajma gropilor comune lăsate în urmă de Holocaust şi Gulag.

 

Desigur, ţi-e greu să alegi între cei care ţi se oferă pe buletinul de vot. Dacă vrei să ştampilezi PD-L, atunci scoate din dosar lista traseiştilor, limbiştilor şi urechiştilor pe care ostaşii d-lui Boc au ales să-i recicleze în loc să-i trimită la groapa de gunoi a politicii. Poate te vei răzgândi. Poate îţi vei aduce aminte de prietenia venală ce părea veşnică dintre domnii Călian şi Funar, dată acum uitării sau de părţile ruşinoase cu care dl. Buda îi îmbia pe procurori la telefon cu amicii de prin presa neatârnată. Sau poate, pur şi simplu, îţi vine deja acru când vezi în jurul tău atâta portocaliu.

 

Te gândeşti oare să votezi cu PNL? Adu-ţi aminte cât de tare puţea a incompetenţă, impostură şi caltaboşi guvernul Tăriceanu. Freacă-te repede la ochi, să-ţi revii şi vei vedea câtă goliciune de sens a mai rămas din liberalismul Brătienilor. Vei rămâne uimit, când îl vei zări pe dl. deputat Uioreanu împărţind cizme de cauciuc pe coclaurile Gherlei, la întrecere cu alt candidat liberal de prin Alba , care dă televizoare şi maşini de spălat în creierii munţilor. Te vei cruci de populismul d-lor Petran şi Dan Horea, care par să nu priceapă rostul Parlamentului şi o tot ţin gaia-maţu cu promisiunile copiate din campania de la locale. Vei constata abrupt şi amar că până şi liberalismul a ajuns o manea greţoasă.

Cumva îţi face cu ochiul PSD-ul?

 

Dă-ţi două palme şi revino-ţi! E acelaşi partid care, prin sine însuşi sau prin antemergătorii săi comunişti, a creat şi a hrănit corupţia instituţionalizată, din cauza căreia statul zace astăzi pe patul de moarte. Iar asta e o boală cruntă a organismului social-politic român, de care nu se ştie dacă şi când vom reuşi să scăpăm. Priveşte-i apendicele politic dizgraţios, autoproclamat conservator şi-ţi va pieri cheful să-i votezi. Dacă nu, atunci citeşte repede fiţuicile înroşite botezate pompos „program de guvernare” şi vei vedea acolo premisele colapsului total al economiei româneşti, la a cărui pomană bogată chiar autorii PSD-işti ne invită pe toţi. Pildele cu pâini şi peşti, ţara promisă în care curge lapte şi miere sunt parabole biblice, nu adevăruri ale zilelor noastre.

 

Oare vei vrea să votezi UDMR? Dă o raită prin Harghita şi Covasna şi înfioară-te în faţa fălniciei munţilor pleşuvi, rămaşi să fie plânşi în urma gaterelor mânuite de voinicii lui Verestoy. Dacă şi după asta îţi vei păstra opţiunea, votează-i! Dar nu mai spune nimănui, toleranţa multiculturală nu e încă de bonton. Dacă nu crezi, adu-ţi aminte de poveştile de groază şi patos ale străbunului tău, despre Ip, Crasna, Nuşfalău şi Boghiş, nu uita că Clujul universitar şi cultural a stat 12 ani sub copita extremiştilor cu tricolor la butonieră, apoi gândeşte-te care au fost primele vorbe pe care le-ai învăţat în maghiară, la fel ca toţi copiii de români din partea asta de ţară: o zicere aspră şi bisilabică, pe care niciodată nu vei şti cum se scrie, dar pe care o foloseai băţos, în loc de salut, de fiecare dată când vedeai un ungur. Votul tău cu ungurii, lasă-l să fie micul tău secret.

 

Te bate gândul să votezi cu PRM sau cu PNG? Pregăteşte-te să fii dezmoştenit!

Da, democraţia e complicată, copile. Va trebui să pui votul pe acela care îţi promite cel mai puţin, pentru că are cele mai mici şanse să te dezamăgească. Caută-l pe acela care ţi se pare mai sincer când îţi vorbeşte, încearcă să-l citeşti dincolo de faţa lui proaspăt rasă şi pudrată, dincolo de palavrele meşteşugite pe care presa i le copiază pe pagini întregi, dar nu pe degeaba. Pune-i în gând întrebări dificile şi imaginează-ţi răspunsurile. Dacă este vreunul care să treacă testul, atunci votează-l. Dacă toţi l-au picat cu brio, atunci îţi mai rămâne doar votul din căciulă. Nu e altceva decât varianta politică soft a ruletei ruseşti, dar măcar dai vina pe hazard, dacă iese prost.

 

La sfârşit, roagă-te cerului ca partidul care câştigă, oricare ar fi acela, să nu se  ţină de promisiunile fantasmagorice pe care le-a făcut în campanie. Altfel, ar putea să fie ultimele alegeri la care participi.