Partida militară și partida națională

Ci, la fel nu este întâmplător nici modul în care el joacă, permanent, partida națională. Invocând, cu obstinație, „interesul național”. Și vorbind de sub drapelul tricolor. Manifestându-se astfel, chiar în secuime. Care este ținta acestor duble mesaje?

Încercam ieri o analiză lucidă a stării politice din această ultimă parte a unui important an preelectoral. Și, tocmai am ajuns la o concluzie care, pentru mulți, pare surprinzătoare. Și care nu are nicio legătură cu simpatiile sau antipatiile mele personale. Fapt este că domnul Gabriel Oprea este, în acest moment, cel mai bine poziționat lider politic pentru a prelua funcția de prim-ministru. Într-o combinație care, cel puțin aparent, mulțumește pe toată lumea.

Dacă ajunge premier, domnul Gabriel Oprea va funcționa ca un exponent al aceleiași majorități parlamentare care funcționează și astăzi, susținându-l pe ultima sută de metri pe Victor Ponta. Un Victor Ponta pregătit, din toate punctele de vedere, să facă pasul înapoi. Dar un pas înapoi poate, cel puțin aparent, să fie mai puțin dramatic și să semene cu un pas în lateral. Aceasta se va întâmplă, numai și numai dacă liderul PSD reușește să mențină la cârma Executivului și în Parlament actuală coaliție.

Șansele cele mai mari, oricât ar fi de straniu, nu le are în eventualitatea în care, în locul său ar încerca să promoveze un subordonat din PSD, ci dacă îl alege pe viitorul premier, din actuala coaliție de guvernare, dar nu din tabăra socialiștilor. Iar dacă așa stau lucrurile, atunci nu există decât doi posibili candidaţi: Gabriel Oprea, care este și viceprim-ministru și chiar premier interimar în acest moment și care, oricum, coordonează cele mai sensibile Ministere, Apărare, Justiţie, Interne și Administrație, sau Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE. În ceea ce-l privește pe Tăriceanu, el este președinte al Senatului, funcție importantă pe care majoritatea ar putea-o pierde în condițiile în care acesta este dislocat pentru a fi promovat premier, ceea ce, evident, l-ar putea determina pe Gabriel Oprea să mai dea majorității un bobârnac, în Parlament. 

Interesant că domnul Gabriel Oprea și-a propus să-și asigure ascensiune în funcția de premier plin, nu oricum, ci după alte reguli ale jocului decât cele obișnuite. El vrea să facă, nu figură de om politic în noul guvern, ci să-și asume rolul unui tehnocrat. Și nu a oricărui fel de tehnocrat, ci a unui tehnocrat specialist în siguranță națională, justiție și apărare. Adică, în domenii despre care se vorbește, din ce în ce mai insistent, că ar fi fierbinți, sub aspectul „interesului național". Dat fiind războiul în toată regulă, care se desfășoară la granița noastră de răsărit.

În același timp, el semnalează, nu numai că vrea să ocupe Executivul din poziția de general și procedând ca un militar, ci și că va pedala pe cea mai importantă coardă la care ar putea vibra românii, în această perioadă. Așa a ajuns Gabriel Oprea la promovarea intensă a masajului de tip național. Și chiar naționalist. El, nu întâmplător, s-a dus în Ţara Secuilor pentru a ridica acolo tricolorul.

El a înțeles că tot electoratul, în acest moment oscilant, de tip naționalist ar putea, foarte bine, să se îndrepte către partidul său, convins fiind, pe de o parte, de siguranță pe care, în vremuri de restriște, Armata o poate oferi românilor şi, pe de altă parte, de garanția pe care un guvern cu un militar la cârmă, care este general cu patru stele, ar putea-o asigura acelor români din Ardeal care se simt jigniți, răniți în sentimentelor lor patriotice, de zarva exagerată a comunităților secuiești.

Și, așa cum spuneam, o asemenea formulă ar putea fi privită ca o tranziție convenabilă către un viitor guvern PNL, chiar și de exponenții taberei politice a lui Klaus Iohannis.