Să mai consemnăm un tragic deces

Să mai consemnăm un tragic deces
Al unui mare mit. Mitul conform căruia învăţământul de matematică românesc este ultraperformant. Şi, în ciuda istoriei zbuciumate şi a marilor probleme legate de bugetarea elevilor şi dascălilor, obţinem pretutindeni în lume rezultate de excepţie.

Şi că ne putem împăuna cu nenumărate titluri căştigate pe merit în competiţiile internaţionale. Realitatea este însă tragică. Cu desăvârşire străină de mitul cu care ne-am culcat şi ne-am trezit sub cap decenii la rând. Învăţământul românesc este contraperformant. Iar rezultatele la matematică sunt de-a dreptul ruşinoase.Chiar în ziua în care societatea românescă dezbate, cu ochii injectaţi, maniera în care preşedintele Traian Băsescu a apăsat pe butonul atomic, declanşând o criză fără precedent a bugetului de stat, iată, un studiu internaţional extrem de important, PISA, deşi trece cu desăvârşire neobservat şi necomentat, ne arată, în câteva cifre sintetice, situaţia dramatică în care se află învăţământul românesc. Un învăţământ subfinanţat, în pofida legii care prevede, în mod imperativ, alocarea a 6 la sută din Produsul Intern Brut. În cele ce urmează am să prezint şi am să comentez, cât se poate de succint, rezultatele.
Au fost investigate 65 de state. În ceea ce priveşte performanţele la matematică, România ocupă locul 45. În urma noastră există Kazahstanul, Tunisia, Indonezia, Peru, Columbia. Cu titlu de exemplu, zone ale lumii plasate pe primele locuri, cum sunt Shanghai sau Singapore, au statistic doar 3,8 la sută dintre elevi catalogaţi drept slabi, în timp ce 55,4 la sută se află în top. În România, situaţia este aproximativ inversată: 40,8 la sută dintre copii au rezultate slabe, în timp ce doar 3,2 la sută pot fi regăsiţi în top. Pentru a nu exista niciun dubiu, mai fac precizarea că atât în ceea ce priveşte pregătirea la matematică, cât şi în ceea ce priveşte nivelul de lectură sau pregătire stiinţifică, în total, din ţările menţionate, au fost investigaţi nu mai puţin de 500.000 de copii. Deci, acest studiu internaţional este făcut temeinic, nu după ureche şi se aplică celei mai reprezentative categorii de elevi, cei în vârstă de 15 ani. Tot raportându-ne la cele 65 de ţări, la lectură ocupam abia locul 50, iar la ştiinţă locul 40.

Mai grav decât orice mi se pare însă faptul că, aşa cum s-a constatat, nu mai puţin decât 40 la sută din elevii români, repet, elevi în vârstă de 15 ani nu de 9-10 ani, au mari dificultăţi în a citi şi în a înţelege ceea ce citesc.

Astăzi, în ţara numită România, tributară a unei asemenea situaţii ruşinoase, a fost votat bugetul. Un buget dinamitat de preşedintele statului, fapt care se petrece pentru prima dată în istorie. Dar nu pentru că ar fi puţini bani investiţi în învăţământ, nu pentru că nu au fost alocate 6 procente din PIB, aşa cum prevede în mod imperativ legea, ci dintr-un cu totul alt motiv invocat. Pentru că, în realitate, e vorba doar de o luptă pentru autoritate şi putere. Cum ar fi putut preşedintele României, cel care de altfel a patronat dezastrul pe care l-a şi numit în bătaie de joc „Pactul Naţional pentru Educaţie", cel care a condus practic Guvernul României timp de nouă ani şi, în acelaşi timp, cel care a încălcat sistematic, în această calitate, legea, neacordând învăţământului 6 la sută din PIB - ba mai mult chiar, tăindu-le cu sadism dascălilor 25 la sută din venituri - să atace acum Guvernul, bazându-se pe un asemenea motiv?

E regretabil că, prinsă în iureşul unui uriaş scandal politic, societatea românească trece cu vederea, atât de uşor, rezultatul unei cercetări internaţionale de o asemenea amploare şi care ne trage un semnal de alarmă de care ar trebui să fim datori să ţinem seamă.

 

Comenteaza