Sincronizarea europeană

Sincronizarea europeană
În intervenţia Sincronizarea Institutului Cultural Român, 12 septembrie 2012, am argumentat pentru plasarea instituţiei sub semnul sincronizării. O dată cu Organigrama 2012 şi cu hotărârea Programele Institutului Cultural Roman, sincronizarea a început să prindă realitate.

Ştim prea bine că ceea ce numim cultură se poate privi din diferite unghiuri, situate între cel filosofic şi cel strict utilitar. În strategia Comisiei Europene, adoptă recent sub titlul Promoting Cultural and Creative Sectors for Growth and Jobs in the EU (26 Septembrie 2012), cultura este considerată sub aspectul impactului ei în societate: „cultura ne conturează identităţile, aspiraţiile şi relaţiile cu alţii şi cu lumea. Ea conturează, de asemenea, locurile şi cadrele în care trăim, stilurile de viaţă pe care le dezvoltăm". Comisia Europeană are în vedere o abordare holistică a culturii şi, mai ales, a raporturilor dintre cultură, educaţie, economie, turism şi celelalte componente ale vieţii sociale.

Ca parte a Uniunii Europene, Romania este interesată să promoveze strategia ce valorifică cultura şi sectoarele creative în societate, luată în lărgime. Institutul Cultural Român de astăzi căută, prin programele sale, să contribuie la generarea de noi valori, să asume cultura în înţeles cuprinzător şi să mărească impactul societal al activităţilor. Institutul îşi asumă adevărul că, la rândul ei, cultura este, cum se spune în strategia Comisiei Europene, „o resursă fundamentală pentru inovaţie socială şi răspunsuri la provocări societale majore". Cultura poate contribui la dezvoltarea deprinderilor „din jurul creativităţii şi antreprenorialului, gândirii critice, asumării riscului şi angajării, care sunt necesare pentru competitivitatea UE în societatea cunoaşterii".

Institutul Cultural Român conlucrează cu Ministerul Culturii şi Ministerul Educaţiei pentru a-şi asigura accesul la programe europene şi participă prin noile sale direcţii şi servicii specializate la proiecte europene. (A Single Market for Intellectual Property Rights, Creative Europe, Cohesion Policy Funds, Horizon 2020, The Media Production Guarantee Fund etc.) pe partea ce îi revine, conform specificului său ca institut cultural de talie naţională.

Funcţiile multiple şi diverse ale culturii nu se epuizează în impactul societal. Cultura are componente ce surprind mai adânc condiţia vieţii umane, semnificaţiile şi sensurile evenimentelor. Dar o considerare a culturii din punctul de vedere al sincronizării europene nu poate fi decât benefică pentru cultura română de azi.

 

Comenteaza