Riscul este enorm, dar fostul primar de Cluj pare să nu-l perceapă sau, pur şi simplu, să şi-l asume. Cel puţin până în acest moment, Boc se încăpăţânează în continuare să-şi dovedească afecţiunea faţă de cel care, în viziunea sa, i-a dat totul.
După aproape un an de când îmi puneam aceeaşi întrebare în paginile ZIUA de CLUJ, continui să fiu preocupat de întrebarea cine datorează cui ceva în relaţia dintre Traian Băsescu şi Emil Boc? In viziunea actualului premier şi a multora dintre apropiaţii acestuia, fără Băsescu, Emil Boc nu ar fi fost decât un biet politician de provincie!? Aceştia sau uită, sau chiar nu realizează că Primăria celui de-al doilea oraş al României a fost câştigată de către Emil Boc şi nu de către Traian Băsescu.
Mai mult, continui să afirm că şansa ca Băsescu să ajungă preşedinte în faţa lui Adrian Năstase ar fi scăzut, în cazul în care primar al Clujului ar fi fost Ioan Rus şi nu Emil Boc. Sigur că poziţia de preşedinte al PD şi, ulterior, al PDL a fost obţinută de către Boc prin largul concurs al preşedintelui României, dar, cu siguranţă, cel de-al doilea mandat de primar de Cluj, ales cu un scor devastator, a fost obţinut tot de Emil Boc şi nu de Traian Băsescu. Postura de premier al României i-a fost oferită de către Traian Băsescu lui Emil Boc şi, la o primă privire, orice observator ar fi tentat să afirme că este un cadou care-l va împinge pe Emiluţ de la poalele Apusenilor spre cărţile de istorie.
Aparent, lucrurile stau exact aşa, dar dacă analizam momentul în care Emil Boc a primit “darul grecesc” de la Băsescu, putem să ne uităm spre fostul primar al Clujului cu maximă compasiune. Din actuala criză mondială, România va ieşi extrem de şifonată, cu un număr de aproape 2 milioane de şomeri şi cu o economie care de la duduiala din capul premierului Tăriceanu, în 2008, va ajunge la “dezumflarea” şi “uscăciunea” financiară a anilor 2009-2010. Peste toate acestea, după aproape 4 ani în care banii “căpşunarilor” au alimentat cu miliarde de bani cash bugetul României, înrăutăţirea situaţiei, la nivel european şi mondial, va face ca sumele pe care confraţii noştri le vor trimite în ţară să fie, infinit, mai mici.
La timona României va fi, cel puţin în acest an, fostul primar al Clujului, Emil Boc, care, după cum ne-a arătat ultimul sondaj INSOMAR, este primul ce plăteşte la nivel de încredere costurile unei guvernări în doi, PDL şi PSD, din care doar primii încasează până astăzi! Social-democraţii, deşi împart jumi-juma beneficiile guvernării, nu par să fie afectaţi de exerciţiul guvernării pe timp de criză. După 5 luni de guvernare, PSD “nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i miroase!”
Boc, însă, o încasează din toate părţile. O încasează inclusiv pentru colegii săi de guvernare din PDL, care deşi deţin frâie importante ale Executivului, şi-au securizat la nivel de imagine poziţiile guvernamentale. Din orice unghi l-ai privi pe Emil Boc în acest moment, şansa să devină singura victimă a actualei guvernări este uriaşă. Tocmai privind spre Premierul României, din această perspectivă, nu voi înţelege comportamentul de valet slugarnic pe care continuă să şi-l aplice, cu un masochism feroce.
Acesta se lasă, pur şi simplu, călcat în picioare de preşedintele său, pentru cel puţin încă 7 luni, doar pentru a proteja imaginea acestuia în actualul an electoral. Practic, Emil Boc şi-a asumat cu bună ştiinţă statutul de umbră a preşedintelui, la fel cum Sancho Panza o făcea pentru Don Quijote. Mă întreb însă, cu sinceritate şi îngrijorare, dacă Traian Băsescu realizează în ce ipostaze îşi pune protejatul de prea multe ori?
Mă mai întreb dacă va avea caracter suficient să-i întoarcă vreodată gesturile sau chiar dacă nu îl va arunca pe cel pe care l-a folosit peste bord, la fel ca pe mulţi alţii, de-a lungul timpului. Viitorul ne va arăta dacă îngrijorările şi-au avut rostul sau nu. Până atunci ne rămâne în minte o nouă faptă de o mitocănie profundă săvârşită de acelaşi Băsescu, sâmbătă, la Cluj, când, în mod public, Preşedintele şi-a urecheat cu nesimţire Premierul pentru a da bine în ochii electoratului funcţionăresc maghiar şi nu numai. (Pentru a vedea despre ce este vorba în acest ultim caz, vă invit să citiţi materialul de deschidere de ziar de astăzi-învăţăturile lui Băsescu către “fiul” său Emil”)
