Timpul schimbării

Timpul schimbării
| Foto: Faclia

Internetul s-a impus în viața noastră ca o prezență strict necesară, aproape la fel de importantă ca aerul, apa și hrana. Iar importanța sa este legată, desigur, de informațiile pe care ni le oferă în timp real, dar și de noile conexiuni sociale pe care le putem clădi în lumea virtuală.

Am constatat că în categoria mea de vârstă (să zicem, cu indulgență, 50+…) extrem de puțini sunt cei care sunt activi pe social media. Mai mult chiar, am remarcat că cei mai înverșunați detractori ai acestei intens folosite forme de comunicare sunt dintre cei care se presupune că sunt lideri de opinie și formatori pentru tinerele generații: oameni de afaceri, medici de mare calibru, artiști, profesori universitari. Unii dintre ei privesc social media cu un dispreț suveran: „Facebook? Acolo nu găsești decât porcării!”

Cu toate acestea, Facebook și toate celelalte forme de interacțiune virtuală din industria „îmi place” („like”) au cuprins întreaga planetă, având peste 4 miliarde de utilizatori înverșunați. Visul, oarecum neîmplinit în totalitate, al oricărui tânăr din țările în curs de dezvoltare nu este casă, mașină sau televizor cât un teren de fotbal, ci un smartphone meseriaș prin care să se poată conecta cu familia, cu prietenii și cu cei de-o seamă cu el. Desigur, pentru tinerii din lumea dezvoltată acest vis este demult devenit realitate, ocupând un loc central în viețile lor, confirmând  parafraza unui slogan publicitar de acum 20 de ani: „Dacă nu ești pe Facebook, nu exiști!”

Era de așteptat ca savanții să devină intrigați de succesul fenomenal și exploziv al social media (să nu uităm, Facebook s-a lansat în urmă cu zece ani și singurii pământeni care nu au profiluri sunt cei care nu-și pot permite tehnologia). Statisticile arată că, în Europa, 77% din locuitori posedă un smartphone, iar durata medie zilnică alocată acestui instrument de comunicare este de o oră și jumătate.

Acest instrument a devenit o parte importantă din viața oamenilor: 20% dintre ei îl consultă la mai puțin de 5 minute de la trezire, iar 90% nu ies din casă fără el. Fenomenul dă în dependență sadea: 84% din oameni  îl consultă în timp ce privesc televizorul, 81% îl consultă în timpul meselor în familie, 49% nu-și găsesc liniștea noaptea decât cu ochii în ecran, iar 43% dintre tinerii de 18-24 de ani se află în continue certuri cu părinții pe tema supraconsumului de social media. Dependența devine abuz (58% din oameni folosesc smartphone-ul la volan) sau absurditate (41% dintre ei ar prefera să se lipsească de sex decât de minunatul instrument care le aduce atâta bucurie!).

Într-un laborator de la Universitatea Stanford, profesorul Brian J. Fogg predă cu aplomb o nouă știință: captologia, știința care ne învață cum să atragem și să capturăm atenția individului uman. La cursurile sale se înghesuie studenții, interesați să-și găsească locuri de muncă la giganții care câștigă miliarde tocmai prin captarea și exploatarea atenției umane.

Fiindcă s-a constatat că ființa umană, răspunzând unor condiționări îndelung forjate în eonii de sălbăticie, este foarte receptivă la stimulii din mediu care sugerează o schimbare sau aduc o informație importantă. În sofiologie avem repertoriată, alături de 15 alte specializări, specializarea pe care am numit-o „curiozitate”, care face ca omul să fie în permanență deschis și receptiv la mediul său de referință.

Mediu din care, mai nou, fac parte și notificările, mai mult sau mai puțin zgomotoase, ale aplicațiilor din social media. De unde, nevoia obsesivă de a lua imediat cunoștință de conținutul respectivelor notificări ‒ după cum ziceam mai sus, cei mai mulți dintre noi o fac fie că se află la serviciu, la masă cu familia, la volan sau în pat cu un partener nesatisfăcut (…)!

În afara fenomenului curiozității maladive, ce alte mecanisme din creierul nostru sunt exploatate de către captologie? Cercetările făcute prin RMN instant au arătat că notificările activează lobul parietal din creier, care este conectat cu cortexul auditiv și cu cortexul vizual, alcătuind astfel centrul de alertă în caz de pericol. Chiar și soneria smartphone-ului personal activează instantaneu gyrus-ul temporal superior stâng, zonă rezervată tratării informațiilor despre sine; cu alte cuvinte, este ca și cum am fi chemați pe nume!

Iar mecanismele captării atenției și fidelizării de-abia încep! Spuneam deja că social media funcționează datorită faptului că are la bază sistemul „îmi place”. Un simplu deget mare ridicat vrea să spună: „Îmi place ce ai de arătat, îmi place de tine!” Iar aceasta este cea mai de seamă recompensă pentru o ființă umană, pe care  specializarea sofiologică de conexiune socială o împinge să caute aprobarea și sprijinul comunității din care face parte.

Aceleași cercetări au demonstrat că un simplu „like” este perceput de creierele noastre ca o gratificație imediată pentru sistemul limbic, cel care este generatorul stărilor de bine și de plăcere pe care le resimțim. Iar atunci când aceste „recompense” sosesc în cantități imprevizibile și la momente neașteptate este gratificat și lobul parietal. Un adevărat foc de artificii cerebral!

Vrem sau nu să recunoaștem, suntem animale sociale cu nevoi imense pe linia socializării. Posibilitatea de a trimite instantaneu mânuțe albastre și inimioare roșii la cea mai mică apariție a prietenilor pe Facebook sau Instagram, posibilitatea de a primi vești despre colegi sau prieteni pe LinkedIn, posibilitatea de a-ți face cunoscută una-două opinia personală pe Twitter… toate acestea sunt de neprețuit pentru bestia socială umană!

Contactul uman astfel mediat duce la activarea puternică a precuneusului central și a gyrusului frontal inferior ‒ exact ca în situațiile în care luăm contact cu persoane apropiate față de care avem empatie și le acordăm sprijin. Ah, și să nu uităm: știrile catastrofice sau îngrijorătoare care se vehiculează pe social media ni se par de 12 ori mai credibile decât cele anoste, fiindcă sistemul nostru amigdalian (nu, nu are nici o legătură cu gâtul…) are nevoie de menținerea în contact cu mediul, virtual de această dată, iar privarea duce la panică și confuzie.

Având în vedere uriașul impact pe care îl are asupra ființei umane, este prea devreme să ne pronunțăm asupra influenței pe care social media o va avea asupra viitorului umanității… deci, dragi colegi cu tâmple grizonate, să lăsăm tinerii să trăiască din plin această nouă realitate culturală, pe care chiar noi am făcut-o posibilă!

Comenteaza