Un absolvent critică UBB în faţa ARACIS: “Acceptă mulţi studenţi doar pentru a le lua banii”

Practică puţină şi număr prea mare de studenţi. Acestea sunt principalele probleme cu care se confruntă absolvenţii Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca.

Agenţia română pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior (ARACIS) efectuează zilele acestea vizite la facultăţile UBB pentru evaluarea externă a programelor de studii universitare de licenţă sau masterat. Membrii comisiei trimise de agenţie au avut misiunea de a evalua calitatea educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ superior.

Câte cinci absolvenţi de la fiecare facultate din cadrul UBB au fost invitaţi joi, 4 decembrie în Aula Magna pentru a discuta cu membrii comisiei despre calitatea învăţământului în facultăţile la care au învăţat. Principalele întrebări care le-au fost puse studenţilor făceau referire la gradul de satisfacţie pe care absolvenţii l-au resimţit în facultate, cum i-au ajutat anii de facultate în găsirea unui job, ce ar face/îmbunătăţi dacă ar fi decanul facultăţii pe care au absolvit-o şi care sunt punctele slabe pe care ar trebui conducerea universităţii să le aibă în agendă.

Din comisie au făcut parte şi Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice şi fost secretar de stat pentru învăţământ superior.

"Vrem să cuprindem bune practici şi nu numai în rapoartele noastre de evaluare. La UBB se află în aceste zile o numeroasă echipă de evaluare de 61 de persoane, din care 52 de evaluatori pe programe şi o serie de membrii desemnaţi de către consiliul agenţiei pentru a face sinteza acestor evaluări. Întâlnirea noastră are ca scop să circule către dumneavoastră în această perioadă scurtă de timp următoarele incitaţii tematice, legate de calitatea învăţământului de care aţi beneficiat în anii de facultate. Se tot discută despre decalajul sau prăpastia între ce oferă şcoala şi ce cere piaţa muncii", a spus Dumitru Miron.

În sală au fost prezenţi în jur de 200 de absolvenţi care s-au arătat în mare parte mulţumiţi de experienţa pe care le-a oferit-o UBB-ul. Majoritatea dintre ei au fost studenţi eminenţi, care au continuat studiile şi, în prezent, au ajuns doctoranzi. Totuşi, şi cei mai buni au reproşurile lor.

"Satisfacţia pentru ce am făcut la licenţă este mare spre foarte mare. Dacă ar fi să introduc ceva, cred că o practică profesională, într-o colaborare mai strânsă cu firmele angajatoare este necesară", a spus Oana, absolventă a Facultăţii de Sociologie în 2011, în prezent doctorand la aceeaşi facúltate.

Au fost prezenţi şi absolvenţi a două facultăţi, care au putut să facă unele comparaţii între instituţii. În cazul lui Adrian, Facultatea de ŞtiinţePolitice este mult deasupra Facultăţii de Studii Economice.

"Am absolvit în 2006 Ştiinţe Politice şi în 2007 am terminat FSEGA. Legat de aşteptările de a fi conectaţi imediat la piaţa muncii şi a fi cât mai productivi, pot să vă spun că eu când am venit la facultate am venit pentru a primi o educaţie, nu pentru ucenicie de lux, pentru intrarea urgentă pe piaţa muncii. Dacă e să comprar Ştiinţe Economice cu Ştiinţe Politice, am preciat la ştiinţele politice că am învăţat să gândim cu mintea noastră şi că am dezvoltat o activitate intelectuală şi asta pe oricine ajută în viaţă. Legat de partea cu practica, sugestia mea ar fi ca practica să se facă vara, dar în funcţie de specificul facultăţilor cu studii mai tehnice sau contabilitate sau informatică, au nevoie de mai multă practică. Şi din punctul ăsta de vedere, gradul de satisfacţie a fost mai mare tot la Ştiinţe Politice. La studii economice parcă modelul e un fel de continuare de liceu", a spus Adrian.

Numărul prea mare de absolvenţi pe an, raportat la numărul ofertelor de lucru în domeniu este o altă problemă a studenţilor.

Cantitate versus calitate

"Mie mi-a plăcut foarte, foarte mult şi am fost abordaţi ca şi oameni personal, nu ca şi capete de varză în rând şi asta datorită faptului că am fost puţini. Am avut şansa să fim implicaţi în proiecte şi în teme de cercetare încă de la învăţământul de bază, adică de la nivel de licenţă. Ce aş face ca decan, aş reintroduce admiterea la facúltate şi nu contează dacă vor fi 5 oameni pe an, dacă se poate lucra cu ei. La Facultatea de Fizică, o facultate nu foarte populară, o problemă substanţială este finanţarea pe cap de student. Cred că este o greşeală imensă. Cred că ar trebui să se lucreze la fel cu 5 sau 10 oameni fără să fie dezavantajate facultăţile unde sunt mai puţini studenţi", a spus Kinga , absolventă de fizică, în prezent doctorand.

Replica profesorului Dumitru Miron nu a întârziat să vină. "Cu cinci absolvenţi , dă facultatea faliment".

Chiar dacă ei sunt cazuri fericite, sunt conştienţi de lucrurile care funcţionează prost în UBB.

"Pot să spun că facultatea pe care am terminat-o m-a pus pe un drum bun şi mi-a deschis oportunităţi, dar pentru asta am şi muncit şi m-am implicat în proiecte şi în studiu. După ce am absolivt nivelul licenţă m-am apucat de master şi din anul doi de master am putut să lucrez deja în domeniu. Problema cea mai mare este numărul mare de studenţi. Trebuie să se facă o selecţie, să se bage admitere. Facultatea nu ar trebui să fie pentru oricine îşi doreşte să aibă un motiv să vină să se distreze la Cluj. Am avut mulţi colegi total dezinteresaţi de domeniul psihologiei şi asta se întâmplă şi la alte facutlăţi", a spus Ancuţa, absolventă a Facultăţii de Psihologie.

"Suntem prea mulţi. Nu se justifică, în afară de faptul că facultatea acceptă mulţi studenţi doar pentru a lua bani de pe spatele studenţilor. Trebuie admitere. O altă problemă este practica. Sunt prea multe cursuri teoretice de la care te alegi doar cu informaţii de cultură generală, informaţii care nu te ajută direct în domeniul în care vrei să lucrezi. Cursurile practice sunt prea puţie, practica nu se face aşa cum trebuie", a declarat Mara, absolventă a facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării.

ARACIS are misiunea de a testa pe baza standardelor de calitate, capacitatea organizațiilor furnizoare de educație de a satisface așteptările beneficiarilor, de a contribui la dezvoltarea unei culturi instituționale a calității învățământului superior şi de a creşte rolul studenţilor şi angajatorilor în cadrul procesului de evaluare şi asigurare a calităţii educaţiei.