Amintiri din studenţie. Incursiune în istoria celei mai vechi universităţi din Cluj FOTO
- Scris de Ioana Pîrlea
- 05 Noi 2015, 12:33
- Educaţie
- Ascultă știrea
Muzeul de Istorie al Universităţii Babeş-Bolyai a pus bazele unei expoziţii care prezintă o scurtă panoramă a vieţii pe care au avut-o tinerii care au ales să studieze la Cluj. Pe baza unor imagini de epocă sau mai recente, a documentelor, dar şi a unor mărturii despre atmosfera studenţească specifică anumitor perioade sau momente istorice, a fost pusă cap la cap expoziţia care îşi propune să evidenţieze ceea ce au făcut studenţii în interiorul, dar şi în afara sălilor de curs.
"Cel mai complicat a fost să facem selecţia, să alegem fotografiile şi documentele cu cel mai mare impact, să vorbească cel mai mult. Multe aspecte s-au păstrat, dar au evoluat ca formă. Acum, spre exemplu, suntem în blugi, altă dată poate eram mai ceremonioşi. De la robele de secol XVII şi regulile care poate erau mult mai stricte, iar acum e mai multă libertate şi flexibiliate. Dar idealismul şi entuziasmul a rămas acelaşi, pentru că generaţiile tinere şi vârsta dau o anumită tentă comună vieţii studenţeşti. Ne-am adaptat vremurilor, se simte această modernizare şi această trecere a timpului", a explicat Ana-Maria Stan, cercetător al muzeului universităţii.
Universitatea „Babeş-Bolyai" (UBB) este una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior de stat din România, continuatoarea tradiţiei Universităţii din Cluj (înfiinţată în anul 1581 de Ştefan Báthory, principe al Transilvaniei şi rege al Poloniei). Unitatea de învăţământ a pornit cu trei specializări: teologică, filosofică şi juridică; acum, UBB are nu mai puţin de 21 de facultăţi, din cele mai variate domenii - de la matematică la comunicare şi de la istorie la ştiinţe economice.
"Din păcate avem doar liste şi nu ştim foarte multe despre studenţii din secolele XVI-XVII, mai multe ştim începând cu secolul XVIII. Şi este important că această expoziţie se axează pe studenţi, fiindcă nu studenţii există pentru profesori, ci profesorii există pentru studenţi. Într-o universitate întotdeauna proporţia dintre studenţi şi profesori e de câteva zeci de ori mai mare în favoarea studenţilor şi aşa e firesc să fie; studenţii alcătuiesc baza universităţii şi profesorii nu ar avea niciun rost dacă nu ar fi studenţii", a precizat Ioan Aurel Pop, rectorul UBB Cluj.
Carnete de student, foi matricole, diplome de licenţă, regulamente, articole din reviste şi fotografii - toate stau la baza mărturiilor istoriei clujene. Prima etapă dezvăluită de istorici prezintă viața studenţilor transilvăneni la sfârșitul secolului al XVII-lea, alături de ilustraţii cu vestimentaţii specifice vremurilor, dar și dezvăluiri despre viaţa în campusurile universitare: studenţii locuiau mai mulți într-o încăpere cu paturi suprapuse, găteau în casele clujenilor şi cărau apă din Someș.
"Internatul era într-o mare încăpere boltită. Domnişorii învăţau şi dormeau într-o mică încăpere erau patru sau cinci paturi suprapuse... în mijloc era o masă lungă unde învăţau şi mâncau ... Deoarece în timpul iernii nu încăpeau toţi într-o încăpere, o parte din ei dormea în oraş... vara dormeau în pod... din banii adunaţi din pomeni, cumpărau carne şi alimente... Studenţii aveau o oală mare, în care duceau carnea la gătit la câte un orăşean. La ora zece, carnea gătită era dusă de doi studenţi în clădirea seminarului. Masa nu era pusă, nici măcar scaune nu erau lângă masă. De regulă fiecare primea o bucată de pâine, cina era la fel ca prânzul. Apa era cărată în spinare din Someş, asta era băutura lor...vin nu consumau aproape niciodată" - din memoriile baronului Peter Apor (1736).
În ceea ce privește viața în campusul universitar, condițiile sunt similare: fie că ne îndreptăm spre cele mai vechi mărturii, spre amintirile din perioada comunistă sau spre cele actuale, condițiile de trai ale studenților sunt asemănătoare: patru sau cinci persoane sunt nevoite să împartă, în perioada celor mai frumoși ani, aceeași încăpere îngustă, unde abia încape mobilierul necesar.
"Îmi vin în minte amintirile din căminul XVI şi cum stăteam câte patru în cameră, trăgeam cu tuburi cu orez unul după altul. Este un caleidoscop cu imagini care îmi trec prin minte. Proust nu este copilul care mânca madlena, este adultul care îşi aminteşte acel moment (este indusă în discuţie memoria involuntară, flash-back-ul produs în contact cu un obiect/produs de care ne leagă diferite amintiri, n.red.), la fel sunt şi studenţii: acum sunt în momentul în care <<mănâncă madlena>>, dar peste 10, 20 sau 30 de ani, aceste momente vor deveni nişte amintiri de neuitat; cursul de aici, întâlnirea de dincolo, aventurile la discotecă vor îmbogăţi bucuria vieţii", a mărturisit Corin Braga, decanul Facultăţii de Litere.
Expoziția îi prezintă şi pe studenții universității "Ferencz Iozsef" (1872-1918), puțini la număr, toți îmbrăcați în veșmintele specific perioadei istorice, fiind ilustrați în fotografii de grup purtând costume și pălării în același stil. La fel au fost fotografiaţi și studenții perioadei interbelice, moment în care apar primele fotografii din sălile de studiu sau cele de lectură. Cele mai multe fotografii expuse sunt din perioada comunistă: studenţi la lucrări practice, săli de curs, practică de specialitate pe teren, camere de cămin şi binecunoscutul campus studenţesc Haşdeu, cu aleile pline de studenţi ai anilor '60.
Campusul Haşdeu - anii '60
Interiorul unui cămin studenţesc, anii 1970
Potrivit istoricilor, de-a lungul anilor coordonatele esenţiale ale vieții studențești au rămas aceleaşi. Rigurozitatea a fost înlocuită, iar ţinutele - de la unele sobre şi elegante au devenit în ultima perioadă lejere sau chiar nonconformiste. Preocupările şi activităţile ca formă s-au schimbat, însă esenţa a fost păstrată. În ultima sută de ani, fotografiile ilustrează studenții care își petreceau timpul jucând fotbal în clubul sportiv al universității, cântând în cor, scriind articole pentru publicaţiile studenţeşti sau citind în bibliotecile clujene.
"Viaţa studenţească s-a schimbat, dar s-au păstrat câteva constante. Cu alte cuvinte nimic nu e nou sub soare, dar, totuşi, totul curge. Viaţa studenţească s-au schimbat pentru că studenţii au acum alte mijloace de a îşi atinge idealurile. Spre exemplu, în vremea studenţiei noastre, studenţii mergeau la discotecă. După aceea a venit un regim mai restrictiv şi discotecile au avut ore mai reduse de funcţionare, dar ne întâlneam la ceaiuri, ne întâlneam la colegi acasă, făceam petreceri. Ceea ce se cheamă azi club avea o altă componentă, dar esenţa era aceeaşi. Ascultam muzică, dansam, cântam... Nu aveam tablete, e adevărat, dar băteam la maşină. Generaţiile de dinaintea mea nu băteau nici la maşină, scriau mai mult de mână. Ideea mea este că munca intelectuală e fundamentală pentru orice student şi asta trebuie să cultivăm într-o universitate, ideea că studentul e aici să se pregătească", explică rectorul UBB.
Pe lângă partea academică și cea de loisir, și spiritul civic este unul din principalele elemente care caracterizează generații întregi de studenți, după cum mărturisesc cercetătorii. Au ieşit în stradă ca să lupte pentru valorile în care credeau. "Un aspect pe care am ales să nu îl scoatem în evidenţă a fost acela că studenţii au fost foarte prezenţi social: au avut momente în care au ieşit la manifestaţii. Sunt poate mai puţine poze şi mai multe articole de ziar care documentează aceste lucruri, de la revolte antisemite, la revolte anticomuniste sau chiar la evenimentele din ultima perioadă", a precizat cercetătorul Ana-Maria Stan.
Chiar dacă în ultimii ani fotografiile şi, mai nou, selfie-urile sunt la îndemâna oricui, pentru istorici acestea au fost greu accesibile. Odată cu digitalizarea și cu „trecerea" comunităților în mediul virtual, idee de „tezaur" se pierde. "A fost dificil să găsim, culmea, materiale și poze din perioada post-comunistă, pentru că acum trăim într-o civilizaţie virtuală şi lumea nu mai are reflexul de a tezauriza sau de a tipări pe hârtie pozele. Asta a fost surpriza noastră: fiind era digitală, reflexul acesta că ele devin documente dispare", a explicat Stan.
Expoziţia temporară "Viaţa studențească la Cluj de-a lungul timpului" poate fi vizitată până în data de 27 noiembrie 2015 în incinta Facultăţii de Litere din cadrul UBB. Alte fotografii şi documente pot fi găsite la Muzeul de Istorie al Universităţii Babeş-Bolyai.
